Două treimi din numărul total de judecători sunt femei. Cele mai răsunătoare condamări în cazuri de corupție au fost dictate în instanțe conduse de femei. La fel, cele mai eficiente mecanisme de combatere a infracțiunilor, DNA și DIICOT, sunt coordonate de femei. Livia Stanciu, Lia Savonea, Laura Andrei, Laura Codruța Kovesi și Alina Bica coordonează Justiția din România. În plasa lor au căzut personaje infl uente, considerate intangibile în urmă cu zece ani.

Laura Codruța Kovesi  ȘEFA DNA

În mai 2013, Laura Codruța Kovesi (41 de ani) era numită procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Primari din mari orașe, baroni locali care își conduceau discreționar județele de ani de zile, judecători și procurori care se credeau trimișii lui Dumnezeu pe Pământ au fost reținuți și trimiși în judecată de magistrații din subordinea Laurei Kovesi. Inclusiv fratele președintelui Traian Băsescu, Mircea, a fost reținut de procurorii DNA.

În iunie 2014, patru judecători au fost reținuți după ce au format o adevărată rețea care făcea negoț cu sentințe privind dosarele de insolvență. Capul afacerii era magistratul Mircea Moldovan. În acest dosar a picat în plasa DNA și miliardarul Dan Adamescu, reținut după ce ar fi apelat la serviciile lui Moldovan. Alți doi judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție au fost trimiși în judecată după ce au primit mită excursii la Paris pentru soluții favorabile în litigii. Baronii locali Gheorghe Bunea Stancu sau Nicușor Constantinescu se ascund acasă sau prin statele Unite de frica DNA.

Spaima „baronilor”

Primarul Con stanței, Radu Mazăre, nu pierde nicio ocazie să se plângă de acțiunile procurorilor și, pentru prima dată în mulți ani, se gândește să renunțe la funcție „că așa nu se mai poate”. De curând a intrat pe mâna procurorilor lui Kovesi inclusiv purtătorul de cuvânt al PSD, de acum celebrul Dan Șova, acuzat că a pus umărul la căpușarea complexurilor energetice Turceni și Rovinari prin semnarea mai multor contracte de asistență juridică. Potrivit declarației de avere din mai 2013, Kovesi deține un apartament cu două camere în București, cu o suprafață de aproape 55 metri pătrați, cumpărat prin credit ipotecar în 2007, și un autoturism Skoda Octavia din 2013. Are două credite bancare în valoare totală de 75.000 euro.

Livia Stanciu  ȘEFA ÎNALTEI CURȚ I DE CASAȚ I E ȘI JUSTIȚIE

Înalta Curte de Casație și Justiție este condusă de Livia Stanciu (58 de ani), din 2010. Potrivit legii, ea conduce și unul din cele două Complete de 5 judecători de la instanța supremă. În mandatele sale au fost trimise după gratii o serie de „vedete” ale vieții publice. La unele procese a participat din postura de președinte de complet. Pe 22 aprilie 2013, senatorul PSD Cătălin Voicu a fost condamnat la șapte ani de închisoare. Politicianul care se visa ministru de Interne și care se dorea „păpușarul” Justiției a sfârșit închis după o serie de leșinuri și internări repetate în spitale. Prietenul său, afaceristul Marius Locic, a primit patru ani cu executare.

„Specialistă” în politicieni

Un alt personaj „cu greutate”, condamnat la închisoare chiar de Livia Stanciu, a fost Adrian Năstase, ex-premierul României. Două condamnări a contabilizat Năstase în timpul mandatului Liviei Stanciu: doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii” și patru ani cu executare în dosarul „Zambaccian”.

Un alt personaj „colorat”, condamnat în mandatul Liviei Stanciu la Instanța Supremă, este Gigi Becali, în procesul schimbului de terenuri cu MApN. Odată cu latifundiarul a fost închis și fostul ministru al Apărării, Victor Babiuc. Cei doi au primit, în mai anul trecut, câte trei, respectiv doi ani închisoare cu executare. În aprilie 2013, Becali a fost condamnat de Instanța Supremă întrun alt dosar, la trei ani cu executare în cazul „Valiza”. Tot atunci s-a dispus ca banii din geantă (pregătiți pentru mituirea unor jucători de fotbal) să ajungă la bugetul statului.

Un alt politician trimis în spatele gratiilor în timpul mandatului Liviei Stanciu a fost deputatul Dan Pasat, condamnat în aprilie 2013 la trei ani de închisoare cu executare pentru șantaj în formă continuată. În perioada 1980 - 1994, Livia Stanciu a fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi. Între 1994 și 2004 a fost judecător la Tribunalul Galaţi şi la Curtea de Apel Galaţi. În perioada 2004-2010, a activat ca judecător al ICCJ la Secţia Penală pe care a şi condus-o între 2007-2008. Potrivit declarației de avere, șefa Instanței Supreme deține un apartament în Galați, are două mașini (Dacia 1310 și un Matiz E) și un credit bancar de 14.265 de euro.

Lia Savonea   ȘEFA CURȚII DE APEL

Judecătoarea Lia Savonea conduce din vara lui 2012 Curtea de Apel București (CAB), cea mai mare instanță de acest tip din țară. Procesul judecat la CAB și care a stârnit un extraordinar interes mediatic a fost cel al privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA). Creierul acestei afaceri frauduloase, Dan Voiculescu, a primit, pe 8 august 2014, o pedeapsă de 10 ani închisoare pentru spălare de bani.

În martie, aceeași instanță a decis condamnarea primarului din Râmnicu Vâlcea, Emilian Frâncu, la primit patru ani de închisoare cu executare după ce a cerut 20.000 de euro de la o echipă de arhitecți care a câștigat un concurs pentru o serie de schimbări în centru orașului.

Tot Curtea de Apel București, sub conducerea Liei Savonea, a dat o decizie „istorică” în dosarul „Transferurilor” din fotbal. În martie 2014, opt „oameni de fotbal” au fost trimiși în spatele gratiilor după ce au ascuns adevăratele sume cu care au fost transferați mai mulți jucători în străinătate. Mihai Stoica a fost condamnat definitiv la trei ani și șase luni de închisoare cu executare, fostul acționar al FC Dinamo, Cristian Borcea, a primit șase ani și patru luni de închisoare, Ioan Becali - șase ani și patru luni, Victor Becali - patru ani şi opt luni, Jean Pădureanu -trei ani şi patru luni. Fostul fotbalist Gheorghe Popescu a primit trei ani și o lună, fostul acţionar al FC Dinamo şi U Craiova, Gigi Neţoiu -trei ani şi patru luni, iar fostul acţionar majoritar al FC Rapid, George Copos, a primittrei ani şi opt luni de închisoare cu executare. Lia Savonea are o vechime de 18 ani în magistratură.

10 ani pentru Dan Voiculescu

Completul care a judecat dosarul ICA a fost desemnat la sfârșitul lunii iunie și fost condus de judecătoarea Camelia Bogdan (foto). Pe 8 august, ea a decis condamnarea lui Voiculescu la 10 ani de închisoare, după o serie de termene maraton.

 

Laura Andrei  ȘEFA TRIBUNALULUI BUCUREȘTI

Tribunalul București, cea mai mare instanță din țară, este condus de Laura Marina Andrei. Aici a fost condamnat pe fond, Dan Voiculescu. Pe 26 septembrie 2013, judecătoarea Grațiela Constantin l-a condamnat pe mogulul media la cinci ani închisoare cu executare în cazul ICA.

Un alt mogul media, Sorin Ovidiu Vîntu, a fost condamnat, în octombrie 2012, de aceeași instanță, la doi ani închisoare pentru favorizarea prietenului său, Nicolae Popa. Într- un alt dosar, Vîntu a primit șase luni de închisoare cu executare după ce l-a șantajat pe fostul său asociat, actualul deputat PSD Sebastian Ghiță.

În decembrie 2010, afaceristul Dinel Staicu era condamnat la 12 ani de închisoare de către Tribunalul București, în dosarul fraudării Băncii Internaționale a Religiilor. Ulterior, această pedeapsă urma să fie anulată de trei judecătoare de la instanța superioară, ele fiind puse sub acuzare pentru acestă decizie controversată.

Lotul „Petromservice”

Pe 14 iulie, Tribunalul București i-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vîntu la șase ani şi două luni de închisoare cu executare, pe Octavian Ţurcan la nouă ani, iar pe Liviu Luca, la şase ani, în dosarul falimentării Petromservice. Decizia instanţei nu este însă definitivă. În noiembrie 2011, patronul Clubului de Fotbal Poli Timișoara, Marian Iancu, a fost condamnat la 10 ani de închisoare de Tribunalul București în dosarul RAFO. Laura Andrei are o experienţă de 20 de ani ca magistrat. Și-a luat licența la Universitatea din București în 1993. Din 1997 a ocupat diferite funcții de management în sistemul juridic, iar din 2012 este președintele Tribunalului București.

Alina Bica   ȘEFA DIICOT

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) este condusă din mai 2013 de procuroarea Alina Bica. Cel mai cunoscut dosar instrumentat de DIICOT este cel al miliardarului Ioan Niculae, acuzat că a determinat mai mulți miniștri să-i vândă gaz ieftin, de producție internă, în detrimentul populației care consuma gaz importat din Rusia, mult mai scump.

Un alt dosar intens mediatizat și instrumentat de procurorii din subordinea Alinei Bica este cazul Hidroelectrica, în care cel puțin 20 de persoane sunt urmărite penal. Acestea sunt acuzate că au pus în pericol sistemul naţional energetic şi că au prejudiciat economia naţională cu 185 milioane euro.

Un dosar important privește devalizarea Petromservice, dosar în care sunt trimiși în judecată Liviu Luca și Sorin Ovidiu Vîntu. La fel, o altă „vedetă” a DIICOT este Omar Hayssam, teroristul acuzat de anchetatori de delapidare în mai multe dosare penale.

Un caz intens mediatizat a fost cel al fraudelor bancare, în care au fost trimiși în judecată mai mulți funcționari bancari acuzați că au acordat milioane de euro credite neperformante. În ultima perioadă, DIICOT a destructurat mai multe rețele implicate în pornografie infantilă.

Șefa DIICOT are o experiență de 18 ani în magistratură. Începând din 2006 a fost procuror şef de birou la DIICOT, iar apoi procuror şef de serviciu la aceeaşi instituţie.

Conform declarației de avere, Alina Bica areun singur teren agricol, de 1.600 de metri pătraţi, în comuna Clinceni, Judeţul Ilfov. De asemenea, are credite bancare în valoare de 1.800 de lei, 20.000 de lei şi 56.000 de euro.