La puţin timp după conferinţa de presă în care ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat ultimele noutăţi legate de Legea salarizării unitare şi de transferul contribuţiilor, jurnalistul Dan Andronic a postat un mesaj despre strategia salarială pe care o va avea în continuare Editura Evenimentul şi Capital.

„Vorbim de 100 de angajați, de la salariul cel mai mic, la nivel de redactor-șef! Diferența este de 5 la sută la nivelul întregului buget de salarii, iar noi am hotărât să nu micșorăm veniturile oamenilor”, a spus Dan Andronic pe contul său de Facebook.

Creşterea costurilor cu forţa de muncă este generată în principal de impactul legii care se referă la drepturile obţinute de jurnalişti din contractele de colaborare.

Iată care au fost unele dintre cele mai importante observaţii ale Olguţei Vasilescu în conferinţa de presă: „Ca urmare a mai multor discuţii cum că aş fi anunţat date eronate, vreau să fac următoarele clarificări: în ceea ce priveşte majorările de pensii, situaţia stă în felul următor: dacă în 2016 pensia minimă era de 400 lei, ea a crescut cu 30% la 520 lei şi este adoptată deja OUG de majorare începând cu 1 iulie 2018 până la 640 lei, adică o creştere de 60%. Punctul de pensie a crescut la 917, 5 lei, în ianuarie 2017 şi la 1.000 lei de la 1 ianuarie 2018, urmând să ajungă la 1.100 lei de la 1 iulie 2018.

În ceea ce priveşte salarizarea personalului bugetar. Legea salarizării a fost adoptată în luna iunie 2017, cu aplicabilitate de la 1 iulie. Raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu a fost stabilit între 1 (respectiv salariul minim pe economie, 1.900 lei) şi 12, salariul preşedintelui. În forma trecută, raportul era stabilit la 1:15, dar în mod real ajunsese la 1:18. Prin Legea Salarizării, salariile au scăzut cu sume cuprinse între 20 şi 40%.

La 1 iulie 2017 salariul preşedintelui a scăzut de la 21.540 lei brut, adică 15.800 lei net la 17.400 brut şi 12.400 net. Ca urmare a majorării salariului minim de la 1.450 lei la 1.900 lei, dar şi a scăderii impozitului de la 16% la 10%, de la 1 ianuarie a avut o creştere, dar salariul său net este în continuare mai mic decât anterior aplicării Legii Salarizării. Salariul preşedintelui Klaus Iohannis determină maximul salariului în sectorul bugetar.

S-a ştiut de faptul că la aproximativ 3% din bugetari vor scădea salariile şi nu s-a pornit de la început de la ideea scăderii vreunul salariu de bugetar. Culmea e că cei care criticau salariile mari de la stat şi care cereau un raport de măcar 1 la 13 acum consideră că nu e oportună niciun fel de scădere a vreunui salariu, chiar dacă acesta e scăpat de sub orice control.

Abia în 2022 se va echilibra sistemul, astfel încât aceeaşi funcţie şi aceeaşi gradaţie să fie plătită la acelaşi nivel. În 2018, toţi bugetarii au o creştere brută de 25%, cu excepţia celor care coboară direct în grila din 2022 şi cei care au o creştere mai mare de 25%, adică 28,5% cum ar fi IT-işti, cercetătorii, persoanele cu handicap şi lucrătorii sezonieri. Personalul didactic salarial va avea de la 1 martie o creştere de 20%.

Din 2019, bugetarii vor avea creşteri diferite. Cei cu salarii mai mici, creştere mai mare, cei cu salarii mai mari vor stagna. Sigur că nu am pornit de la început de la ideea scăderii vreunui salariu de bugetar, dar pentru a respecta raportul de 1:12 au fost necesare ajustări salariale atât în cazul celor care depăşesc salariul preşedintelui, dar şi în cazul celor pentru care sporurile depăşeau salariile de bază.

S-a decis plafonarea pe ordonator de credite la 30%.  Impactul Legii Salarizării, fără a băga aici transferul contribuţiilor, este de 42 de miliarde de lei. Iar pe 4 ani, cu transfer, este de 62 de miliarde de lei. Menţionez că majorările salariale au început din 2017. 

Legea Salarizării nu afectează lucrătorii part-time, dar prin modificarea Codului Fiscal de anul trecut s-a stabilit că cei care lucrează part-time plătesc contribuţii la nivelul salariului minim, cu mai multe excepţii. Întrucât în sectorul bugetar sunt angajaţi part time, s-a luat decizia ca ministerul de resort să încerce întregirea normei la 8 ore, să constate dacă unii din aceşti angajaţi pot să fie exceptaţi. În următoarea şedinţă de Guvern se va emite OUG şi se va rezolva. 

Azi (n.r. marţi, 6 februarie 2018) de la CES a venit o veste foarte proastă şi n-am reuşit să o înţelegem, deşi sindicatele au cerut în ultimele zile, mai ales Federaţia Spiru Haret, să găsim o modalitate de rezolvare şi imediat am întocmit OUG, iar azi CES nu a pus-o pe ordinea de zi. Şi reprezentanţi ai sindicatelor au votat să nu fie pe ordinea de zi. Mă face să mă gândesc foarte mult dacă aceşti reprezentaţi chiar îi reprezintă pe angajaţi. Pentru a evita ca CAS să depăşească nivelul venitului, e necesară adoptarea acestei OUG. Se reglementează acordarea unei sume compensatorii care să menţină acelaşi salariu net din decembrie.

Pentru cei din privat, statul nu poate interveni în negocierea salariilor. E de menţionat că această măsură e în vigoare din septembrie 2017 şi până acum nimeni din privat nu a semnalat o scădere a salariului net. Aceste prevederi au făcut ca peste 185.000 de angajaţi să treacă la contracte cu normă întreagă (…)”