Economie
Europa îmbrăţişează Ţările Baltice şi sfidează Moscova. Un proiect gigantic care dă fiori reci Rusiei
O nouă line de cale ferată va apropia curând ţările Baltice de restul Europei îndepărtându-le ulterior de Moscova. Proiectul se numeşte Rail Baltica şi obiectivul e acela de a integra Estonia, Letonia şi Lituania - republici ex sovietice şi acum membre UE şi NATO - în reţeaua feroviară continentală, îmbunătăţind legăturile dintre Europa centrală şi cea de Nord. Noua cale ferată - în mare parte finanţată de UE - va trebui să devină realitate deja începând cu 2025 şi va uni Polonia cu Tallin parcurgând toate cele trei Ţări Baltice.
Peste câţiva ani va fi foarte uşor să mergi cu trenul la Riga sau la Vilnius. Iar într-o zi va fi poate posibilă prelungirea călătoriei mergând de la Tallin la Helsinki traversând un tunel submarin stând aşezaţi comod într-un vagon de tren. Pentru a realiza asta, trebuie abandonate măsurile standard din epoca sovietică, compatibile cu sistemul feroviar rus şi să se adopte un ecartament - adică distanţa dintre roţi - în sintonie cu aproape toate ţările UE. Rail Baltica va avea liniile late de 1435mm şi nu de 1520 mm ca în Rusia şi în multe alte ţări ale ex URSS.
Marea exclusă rămâne deci Moscova, care tocmai în trenurile de marfă îşi pune speranţele în relaţiile comerciale cu această parte a Europei. Regiunea baltică este de ani de zile în centrul tensiunilor dintre Rusia şi NATO cu o cursă a înarmărilor de ambele părţi şi continue acuze reciproce de violări a spaţiului aerian. Şi astfel la Moscova sunt oameni care se tem că acest proiect va da NATO un avantaj strategic permiţându-i să mărească viteza transportului de arme şi trupe. Politologul Dimitri Ablazov, intervievat de portavocea Kremlinului, Sputnik, limitează doar la interese militare construirea Rail Baltica şi susţine că e vorba de ''o iniţiativă foarte costisitoare şi neconvenabilă''.
Rail Baltica va costa 5,8 miliarde de euro, potrivit unui studiu făcut de Ernst & Young, citat de La Stampa. Dar va genera beneficii economice şi sociale de trei ori mai multe: 16,2 miliarde. La care se adaugă 2 miliarde de efecte pozitive în PIB-uri. Cu cei 870 km ai săi şi cu trenuri electrice în stare să atingă 240 Km/h, ar trebui să unească mai mult decât să despartă. Dar va avea şi un efect benefic pentru Tările Baltice pe piaţa comună, europeană. ''Un proiect feroviar care va lega regiuni şi popoare'', l-a denumit top managerul său, Balba Rubesa, prezentându-l joi, la Cagliari, cu ocazia reuniunii miniştrilor Transporturilor din G7. O călătorie de la Tallin la Berlin ar trebui să dureze 10-12 ore, faţă de cele 60 de ore actuale. Noua linie ar trebui să intre în funcţiune în 2026 şi din 2030 se prevede şi o legătură cu Varşovia. Se estimează că în fiecare an va transporta 2 milioane de pasageri şi 12, 9 milioane de tone de mărfuri. Avantajele Rail Baltica - finanţată 85% cu bani europeni, sunt economice, comerciale, dar şi ambientale având în vedere că folosirea trenului ar trebui să reducă numărul de persoane care se deplasează în auto pe distanţe lungi. Apoi se prevede creşterea considerabilă a afluxului de turişti şi capacitatea Estoniei, Letoniei şi Lituaniei de a atrage investiţii din străinătate. Pentru acest proiect deja ''s-a tras cuiul'': acordul a fost semnat pe 31 ianuarie la Tallin de premierii din cele trei state direct interesate. Lucrările ar trebui să înceapă în 2019. Rămâne încă în dubiu construirea unui tunel feroviar submarin care să lege Helsinki de Tallin. Acesta ar putea costa până la 13 miliarde de euro şi experţii încă evaluează fezabilitatea şi convenienţa lui.
Recomandările noastre
