Etnicii români din Ucraina sunt dezamăgiți de prevederile noii Legi privind minoritățile, adoptată recent de Rada Supremă. Actul normativ ar fi trebuit să rezolve problema educației în limba maternă, singurele aspecte pozitive ținând însă de cadrul juridic.

Rada Supremă a Ucrainei a adoptat, la 13 decembrie 2022, Legea privind minoritățile naționale din Ucraina, care vizează completarea cadrului normativ ucrainean privind protejarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

Pe fond, se arată într-un comunicat al Ministerului român al Afacerilor Externe, legea reprezintă o variantă îmbunătățită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean, însă le solicită autorităților ucrainene să consulte Comisia de la Veneția, chiar și în acest stadiu al legii, și să pună în aplicare pe deplin recomandările acesteia, mai cu seamă că există o perioadă de şase luni până la intrarea în vigoare a legii.

Jurnalistul și politologul Marin Gherman, președintele Centrului Media BucPress din Cernăuți, a explicat, într-un interviu pentru Radio România Internațional, ce aduce nou această lege pentru etnicii români din Ucraina.

Reporter: Ai stat de vorbă cu reprezentanții comunităților românești din Ucraina. Cum văd etnicii români din Ucraina această lege?

Marin Gherman: În primul rând, ei spun că sunt dezamăgiți. Nu în urma aprobării acestei legi. Această lege trebuia să fie un colac de salvare, o ferestruică pentru rezolvarea problemelor acumulate începând cu 2017. Contextul nemulțumirii lor este următorul: în 2017 Legea educației a limitat dreptul de a face studii în limba maternă în școli, iar această lege a minorităților sau a comunităților naționale - că este scris prin bară acest cuvânt minoritate/comunitate - nu a rezolvat această problemă, strict această problemă a educației în limba maternă.

Au fost mai multe promisiuni din partea președintelui Volodimir Zelenski. Au fost mai multe promisiuni și în perioada președintelui Petro Poroșenko acordate minorităților naţionale și s-a spus că va veni o lege a minorităților naționale, cum este și normal în majoritatea statelor de drept europene, care să se refere strict la ei. Şi a venit această lege, este o lege solicitată și de Uniunea Europeană, și în grabă această lege a fost adoptată în cea de-a două lectură, lege care nu a reparat această problemă gravă, mă refer la învățământ.

În unul din aceste articole se spune că toate problemele, toate chestiunile, aspectele învățământului, sunt reglementate de Legea educației, deci sunt citate aceste legi fără să fie cumva modificate sau create anumite excepții. De aceea românii spun că au așteptat altceva, au așteptat pentru ei o excepție, o soluție, dar nu au găsit-o. Da, sunt şi momente pozitive. A spus și Ministerul de Externe într-o analiză, din punctul meu de vedere, foarte bună. Sunt și anumite momente care aduc, îmbunătățesc cadrul juridic, dar problema de fond nu a fost rezolvată.

Reporter: Pe de altă parte, potrivit Ministerului Afacerilor Externe, aspectele care țin de remedierea și garantarea drepturilor persoanelor aparținând comunității române din Ucraina au fost constant ridicate în dialogul cu partea ucraineană, ultima dată pe 29 noiembrie 2022, în marja reuniunii miniștrilor de externe ai Alianței Nord-Atlantice de la București, ocazie cu care ministrul de externe Bogdan Aurescu a reluat în întâlnirea cu ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, inclusiv solicitarea României de recunoaștere de către Ucraina a inexistenței așa-zisei limbi moldovenești, ceea ce ar permite un acces mai amplu al românilor din Ucraina la educația în limba română. Deci rămânem și cu această chestiune a limbii moldovenești în continuare în atenție.

Marin Gherman: Din păcate, rămânem. Este o problemă mult mai adâncă și mult mai gravă, pentru că în momentul de față, la Kiev, o curte de justiție analizează cererea părinților din sudul Basarabiei ca să treacă școlile de la predarea în așa-zisa limbă moldovenească în limba română. Nu poate să existe un dialog direct al Bucureștiului cu Kievul pentru toate școlile din cele trei regiuni - oficial sunt școli cu predare în limba moldovenească, nu ține de dialogul cu Bucureştiul, ar trebui să țină de dialogul cu Chișinăul.

Deci, aceste două probleme rămân nerezolvate și le moștenim în 2023. Dar discuția de fond este una paradigmatică. Paradigma Kievului este următoarea: nu va mai exista vreodată învățământ în limba maternă cum a fost, deci un învățământ cum am avut și eu la școală. Am învățat toate disciplinele în limba maternă, cu excepția limbii și a literaturii ucrainene, în timp ce comunitatea românească din Ucraina spune că fără o revenire la drepturile vechi, comunitatea românească va fi tot mai minusculă, mai mică, mai slabă, cu o limbă vorbită tot mai prost și toate se vor lega, pentru că școala este un element foarte important în menținerea unei identități.