Întâlnirea tinerilor ortodocși este despre A FI tânăr dincolo de ani. Întâlnirea de anul acesta de la Sibiu a marcat întoarcerea tânărului spre valorile autentice și spre frumusețea românească.
Tema ITO 2018 poartă numele de „Unitate, credință și neam”, iar aceasta nu doar pentru a coincide cu tema istorică a României, Centenarul Unirii, ci e mult mai mult de atât. Trăim într-o societate în care oamenii, în special tinerii, CAUTĂ. Caută mult. Sunt într-o continuă descoperire și alergare după „acel Ceva” care să le astâmpere agitația lăuntrică. Greșeala nu e Căutarea, ci Direcția în care cauți. Dacă ne-am analiza după ce anume alergăm, vom fi uimiți când vom descoperi că nu suntem pe calea care duce către împlinire. Și nu, acesta nu e un concept abstract creștin despre care se vorbește numai în cărți, nu e nici habotnicie, ci e un adevăr. Nouă, românilor, ne e dor de rădăcini, dar nu conștientizăm asta. Tânjim după autentic! Și despre asta a fost ITO 2018, despre români autentici!
O reîntoarcere spre origini
Românescul ne încununează. Ne face unici! De ce pun accentul pe specificul nostru atât de special? Deoarece toată frumusețea aceasta este ocrotită de cumințenie, cumințenie pe care o dă Ortodoxia. Înainte, viața românului se dezvolta în jurul Bisericii, iar aceasta venea natural, nu era nimic forțat, făcea partea din firescul omului.
Întâlnirea Tinerilor Ortodocși (ITO) de la Sibiu, prin tema și activitățile ei, a încercat o reîntoarcere spre origini. Înainte de deschiderea oficială, voluntarii au participat la Sfânta Liturghie, unde și-au pus toate emoțiile în fața altarului. Părintele Constantin Necula le-a spus tinerilor că nu există ITO fără Sfânta Liturghie. Astfel, voluntarii încărcați cu duh de rugăciune, au pornit în curaj și entuziasm spre marele eveniment, iar gândul lor puternic l-au materializat în cântarea Hristos a Înviat.
Deschiderea oficială s-a dovedit a fi una de mare amploare. Pe scenă au urcat mari artiști ai muzicii, printre care Marcel Pavel și Vlad Miriță. De asemenea, în aplauzele participanților, fiecare delegație și-a reprezentat cu mândrie regiunea din care a venit, înălțând steagul eparhiei. Toate simbolurile eparhiilor au devenit una sub steagul mare al României. La deschidere au fost prezente atât oficialitățile orașului, cât și oficialitățile țării, iar aceasta ne-a dovedit importanța evenimentului și atenția care i s-a acordat. Piața Mare a Sibiului a fost inundată în alb, cei peste 3.000 de tineri purtând tricoul întâlnirii de culoare albă. După concertul deschiderii, toți se întrebau ce mai pregătesc voluntarii pentru a doua zi.
„Hristos în mijlocul nostru!”
Iar ziua următoare nu a înșelat așteptările. În prima parte a zilei, au fost dezbătute diferite teme, unde participanții au avut ocazia să-și exprime opinia. Părerile au fost foarte diverse și bine argumentate, fiind prezenți studenți în diverse domenii, iar asta a demonstrat faptul că tânărul ortodox nu este un tânăr manipulat de Biserică, după cum se vociferează, ci este un tânăr liber, care are capacitatea de a se exprima. A urmat apoi Marșul Tinereții, care, din punctul meu de vedere, a fost momentul culminant al întâlnirii. În față, steagul României cu icoana în frunte, purtate de doi tineri îmbrăcați românește și încununate de sunetul fanfarei, în spate, noi, peste 3.000, împreună cu preoții, iar toată această mulțime zguduia cuvintele: „Hristos în mijlocul nostru!”
Este prea sec să te bucuri singur
Câțiva m-au întrebat de ce atâta manifestare? Tocmai pentru că bucuria desăvârșită este bucuria împărtășită! E prea sec să te bucuri singur. Când ești fericit, simți nevoia să spui, să dai mai departe tot ce e în tine. Și asta am făcut noi, neam dăruit bucuria. Și am simțit că Marșul Tinereții a avut un rost! A fost o atmosferă de Sărbatoare Națională. Lumea ne saluta de la geamuri, alții fluturau drapelul de la balcon, toți parcă voiau să ne arate că sunt cu noi, că fac parte și ei din ceea ce facem. Un moment emoționant, care mi-a dăruit o împlinire sufletească aparte, a fost când o bunicuță, cu ochii în lacrimi, ne-a spus: „Dragă, acum pot să mor liniștită, că v-am văzut pe voi că vă mărturisiți credința și țara”.
Hora mare, în hainele strămoșilor noștri
Și cum putea să se termine această procesiune? Printr-un dans mare, popular, în Piața Mare! Junii Sibiului ne-au încântat privirile cu profesionalismul lor în dansul popular, dar nici noi nu ne-am lăsat mai prejos, cel puțin în voie bună și chiuit. Îmbrăcați în ce avem noi mai de suflet, în hainele prin care glăsuiesc strămoșii noștri, am încins o mare horă.
Despre asta au fost primele zile ITO 2018 Sibiu. Despre românism, despre curajul tinerilor de a arăta că sunt frumoși, căci, într-adevăr, trebuie să ai curaj să arăți că ești un român frumos. Despre noi, tinerii, a fost.... și ESTE.