Nu pot încheia fără să pomenesc de splendida evocare a Istanbulului, cu titlul „În orașul lui Constantin”, aparținându-i lui Dan Ciachir și care m-au dus cu gândul la scrierile lui Pierre Loti. Iată câteva pasaje:
„Există însă un loc de referință de unde poate fi contemplat Țarigradul: din Turnul Galata, înalt de 60 de metri, având o platformă circulară cu o perspectivă de 360 de grade. (...)
„Am rămas pe platforma sa circulară mai bine de o oră într-o dimineață de octombrie luminoasă și cu foarte puțini turiști. În dreapta câmpului vizual albăstrit de cer și de ape aflate în toate părțile se întindea Cornul de Aur, iar pe latura stângă Marea Marmara, zisă și Propontida sau Marea Albă, prilej să-mi amintesc de observația lui Iorga că Bizanțul este o talasocrație. Dar Turnul Galatei oferea deschidere și asupra Bosforului.
„Privind iarăși Cornul de Aur, m-am uitat spre capătul său îngustat, unde se află cartierul Fanar și catedrala Patriarhiei Ecumenice cu hramul Sfântului Gheorghe, statornicită acolo din anul 1600, după mai multe peregrinări. Modestă ca dimensiuni, biserica nu are cum să se distingă din vârful Galatei. Lipsită de turle și de clopotniță, pare mai degrabă o clădire civilă cu elemente arhitectonice grecești.
„În interiorul ei a predicat însă Ilie Miniat, iar în incintă Constantin Iconomos a redactat în 1848 strălucita enciclică a Patriarhilor Răsăriteni cu care i-a răspuns papei Piusl al IX-lea și invitației sale de «unire».
„De aceea, catedrala Patriarhiei Ecumenice constituie și astăzi un simbol și un concentrat de Ortodoxie care ne leagă de epoca lui Justinian și de aceea a lui Fotie.”
În final, o mențione specială pentru exceționala ținută grafică a revistei, care face în mod strălucit pereche cu ținuta intelectuală.
Recomandările noastre
