Autoritățile din Israel se confruntă cu mari probleme în administrarea medicamentului livrat de Pfizer, care să lupte cu coronavirusul. Unde sunt marile necazuri.

La mai puțin de trei săptămâni de la sosirea sa în Israel și într-un moment în care cifrele de infectare au bătut recorduri după recorduri, doar aproximativ 2.800 de pacienți cu coronavirus de risc ridicat au primit medicamentul Paxlovid pentru prevenirea îmbolnăvirilor grave.

Proiectul medicamentului Paxlovid este foarte greu de pus la punct

Medicamentul ar trebui să salveze multe vieți și să ușureze presiunea asupra spitalelor, dar acordarea lui pacienților care au nevoie și se califică pentru el se dovedește a fi o provocare complexă, cu multe limitări, atât medicale, cât și administrative. Organizațiile de întreținere a sănătății se confruntă cu provocări complexe în ceea ce privește administrarea medicamentului și cu un nivel ridicat de refuz al pacienților de a-l lua.

Testat de Pfizer și administrat sub formă de tabletă, eficacitatea Paxlovid în prevenirea îmbolnăvirilor grave este estimată la 89%, potrivit companiei. Pentru Israel, producătorul a promis să fie un instrument important pentru prevenirea bolilor grave și salvarea de vieți, în timp ce se luptă cu cel de-al cincilea val de COVID.

Prescrierea medicamentelor necesită o analiză amănunțită

„Medicamentele sosesc exact în momentul critic. Chiar acum, intrăm în vârful valului, așa că sunt foarte bucuros că sosesc acum”, a declarat premierul Naftali Bennett când a sosit primul transport de medicamente, la 30 decembrie. În practică, situația este mai complexă și dificilă. Perioada de timp în care medicamentul este eficient este îngustă - până la cinci zile după infecție și, de preferință, în decurs de 72 de ore, mai ales într-o situație de infecție generalizată. Acest lucru necesită identificarea pacienților potriviți și contactarea rapidă a acestora.

Mai mult, prescrierea medicamentelor necesită o analiză amănunțită a istoricului medical al pacientului și a listei de alte medicamente pe care le ia, precum și o evaluare a riscului ca fiecare pacient să se îmbolnăvească grav.

Asta deoarece Paxlovid nu poate fi luat împreună cu multe medicamente prescrise pentru afecțiuni cronice. În unele cazuri, este imposibil ca pacientul să primească Paxlovid. În altele, pacientul trebuie să întrerupă temporar administrarea medicamentelor obișnuite. Alți pacienți necesită o monitorizare atentă, de exemplu, cei care suferă de probleme ale funcției hepatice și renale.

„Principala dificultate este de a găsi pacienți suficient de simptomatici”

Lista medicamentelor pentru care există o contraindicație la Paxlovid sau care necesită o monitorizare atentă este lungă, inclusiv cele pentru hipertensiune arterială, anticoagulante, statine (pentru scăderea colesterolului), analgezice de diferite tipuri, steroizi, o serie de tratamente împotriva cancerului. Toate acestea necesită ca medicii să se gândească cu atenție dacă să administreze sau nu Paxlovid.

Nici măcar programul Magen Avot VeImahot pentru protejarea rezidenților din centrele geriatrice, care acoperă aproximativ 100.000 de persoane în vârstă, nu urgentează administrarea medicamentelor pacienților cu coronavirus.

„Principala dificultate este de a găsi pacienți suficient de simptomatici care nu iau grămezi de alte medicamente cu interacțiuni care pot fi periculoase. Din fericire, varianta Omicron se dovedește a fi foarte ușoară la persoanele în vârstă care sunt vaccinate, astfel că majoritatea vârstnicilor, în urma unei examinări, se constată că nu au nevoie de acest tratament”, spune profesorul Nimrod Maimon, care conduce programul de la azilul de bătrâni, conform haaretz.com.

Aproximativ 30 la sută dintre ei nu doresc tratamentul

Printre grupurile de risc se numără, printre altele, persoanele imunodeprimate, persoanele care suferă de diabet, hipertensiune arterială sau obezitate, pacienții care nu au fost vaccinați sau a căror vaccinare este depășită și persoanele care au fost spitalizate în ultimii ani. Cu toate acestea, fiecare HMO și-a formulat propriul model bazat pe algoritmi care cântărește datele și atribuie puncte pacientului în moduri ușor diferite.

Dar asta nu înseamnă că toți pacienții candidați sunt de acord să ia medicamentul. „Există o cerere excesivă pentru medicament. Îl administrăm în funcție de criteriile de factor de risc. Avem un model de distribuție a gradelor de risc din care îi contactăm pe cei care se află la cele mai înalte niveluri.

Aproximativ 30 la sută dintre ei nu doresc tratamentul. Pe de altă parte, sunt multe persoane care sună pentru a-l cere, dar nu îndeplinesc criteriile și sunt refuzate. Pentru statul Israel, aceasta este o resursă rară”, spune doctorul Doron Netzer, șeful departamentului de medicină din cadrul diviziei comunitare a Clalit Health Services.