Poziționările țărilor din zona euro-asiatică în conflictul Nagorno-Karabah, dintre Armenia și Azerbaidjan, dau la iveală interese geostrategice inedite, pe măsură ce disputa teritorială dintre cele două foste republici sovietice ia amploare.
Potrivit autorităților de la Ankara, ministrul Apărării, Hulusi Akar, a accentuat, în cadrul unei convorbiri telefonice avute cu omologul său rus, Serghei Șoigu, „necesitatea retragerii Armeniei din teritoriile ocupate azere”.
Ministerul turc al Apărării a precizat, într-o declarație oficială, că Akar l-a sunat luni pe Shoigu, alături de care a schimbat opinii referitoare la atacurile armene în Azerbaidjan.
Potrivit informării date publicității, ministrul turc al Apărării a accentuat faptul că Armenia, despre care spune că a lansat un atac asupra populației civile azere și a violat regimul încetării focului, „trebuie să își înceteze atacurile și să se retragă din teritoriile ocupate”.
Ne puteți urmări și pe Google News
Turcia, implicare activă
Hulusi Akar a reliefat faptul că Azerbaidjanul nu își permite să aștepte încă 30 de zile, și a apreciat că sprijinul acordat de Turcia Azerbadjanului este o tentativă de „a recâștiga controlul asupra pământurilor sale”.
Turcia este considerată un aliat major al Azerbaidjanului, și potrivit relatărilor se implică în confruntările contra forțelor armene prin transferul de mercenari străini (în special islamiști sirieni), dar și prin suport aviatic. Anterior, Turcia a anunțat că va sprijini Azerbaidjanul „cu toate mijloacele” pe care le are la dispoziție în conflictul cu Armenia.
Pe 27 septembrie, la granița dintre Armenia și Azerbaidjan din regiunea Karabah și zonele adiacente. a izbucnit o amplă confruntare militară, în cea mai periculoasă escaladare dintre cele două părți din ultimii peste 20 de ani, pe fondul acuzațiilor reciproce de declanșare a ostilităților și de mobilizare a unor militari străini.
Ce mutare va face Rusia?
În pofida menținerii unui pact reciproc de apărare cu Rusia, analiștii consideră însă că Putin nu se va implica foarte mult de partea Armeniei în disputa teritorială de lungă durată a acestei din urmă cu Azerbaidjanul.
Pe 11 octombrie, Azerbaidjanul și Armenia au convenit asupra unui acord la nivelul miniștrilor de Externe prin intermediul Rusiei, prin care s-a declarat încetarea focului din motive umanitare, însă ulterior ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului.
Cele două ţări din Caucaz au o dispută de lungă durată asupra zonei Nagorno-Karabah, regiune aflată pe teritoriul azer, dar populată majoritar de etnici armeni. Deşi în 1994 a fost încheiat un acord de încetare a focului, în mod frecvent Armenia şi Azerbaidjanul se acuză reciproc de atacuri în Nagorno-Karabah şi de-a lungul frontierei dintre ele.
Sursa: Zerohedge
Recomandările noastre
