Conflictul din Nagorno-Karabah. Armenia mizează pe ajutorul unei mari puteri

Conflictul din Nagorno-Karabah. Armenia mizează pe ajutorul unei mari puteri Armenia, exerciții militare cu Statele Unite / Sursa foto: Arhiva EvZ

Premierul armean Nikol Pashinyan a declarat marţi că este ''convins'' că Rusia va veni în ajutor dacă ţara va fi atacată direct, pe fondul ostilităţilor cu Azerbaidjanul în enclava separatistă Nagorno-Karabah.

„Sunt convins că, dacă situaţia o cere, Rusia îşi va îndeplini obligaţiile'' în cadrul unei alianţe militare existente între cele două ţări, a spus Nikol Pashinyan, într-un interviu acordat AFP la Erevan, capitala armeană, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Premierul armean a apreciat, de asemenea, că ostilităţile din Nagorno-Karabah au fost provocate de ''angajamentul activ'' al Turciei în sprijinul Azerbaidjanului, denunţând un ''război terorist împotriva unui popor care luptă pentru libertatea lui''.

''Fără angajamentul activ al Turciei, acest război nu ar fi început. Dacă este adevărat că autorităţile din Azerbaidjan au promovat activ o retorică beligerantă în ultimii 15 ani, decizia de a începe războiul a fost motivată de sprijinul deplin al Turciei'', a declarat Nikol Pashinyan, într-un interviu pentru AFP.

Ne puteți urmări și pe Google News

Nagorno-Karabah, regiune separatistă din Azerbaidjan, populată cu armeni, este, de duminică, din nou teatrul unui război între Baku şi Erevan.

Noi explozii au afectat sâmbătă Stepanakert, capitala acestui teritoriu separatist survolat în mod regulat de dronele azere şi vizată, în premieră vineri, de un foc de artilerie grea. Sirenele ambulanţelor care se îndreptau către Stepanakert au răsunat seara în munţii caucazieni, potrivit unui jurnalist AFP.

Nagorno-Karabah, enclavă populată în cea mai mare parte de armeni, s-a desprins din Azerbaidjadupă căderea URSS, ducând la un război, la începutul anilor 1990, care s-a soldat cu 30.000 de morţi. Frontul a fost aproape îngheţat de atunci, în pofida ciocnirilor regulate.

De la începerea ostilităţilor pe 27 septembrie, bilanţurile parţiale au raportat 242 de morţi: 209 de soldaţi din Karabah, 14 civili armeni şi 19 civili azeri. Baku nu a comunicat pierderile sale militare.

Bilanţul real ar putea fi mult mai mare, Erevanul susţinând că 3.000 de soldaţi azeri au fost ucişi, în timp ce Baku susţine că a ucis 2.300 de soldaţi armeni.

Ambele părţi au ignorat în mare măsură apelurile comunităţii internaţionale de a pune capăt violenţelor. Rusia, SUA şi Franţa, cele trei ţări implicate în medierea acestui conflict sub egida OSCE, au cerut, de asemenea, încetarea focului.