Actualitate
Epopeea casei florarului imperial Muhle. Cum a ajuns Primăria să negocieze cu clanul Cârpaci milioane de euro
Din cuprinsul articolului
La 10 ani de la primele negocieri, abandonate în urma unei expertize care indica o valoare de trei ori mai mică, Primăria Timișoara e gata să plătească milioane de euro pe un imobil cu valoare istorică și emoțională pentru oraș.
Casa Muhle, care a ajuns, după Revoluție, pe mâna unui clan de romi, este oferită din nou spre cumpărare municipalității. Dacă prima dată când a făcut oferta, în 2015, s-a cerut 1,5 milioane de euro, acum clanul Cârpaci cere 3,7 milioane. În urmă cu 10 ani, municipalitatea a chemat experți să evalueze imobilul, iar valoarea stabilită de aceștia a fost de 500.000 de euro. Casa era degradată.
Au urmat ani de procese. Romii au fost obligați să reabiliteze vila, iar acum o oferă din nou primăriei, care pare să accepte condițiile. Primarul Dominic Fritz a anunțat zilele trecute că e dispus la „negociere”. Ar mai fi de amintit că, în acte, romii au plătit pe casă 100.000 de euro. La momentul respectiv, Primăria condusă de Gheorghe Ciuhandu nu a fost interesată să își exercite dreptul de preemțiune.
Casa prin care Timișoara a ajuns pe harta florilor Europei, aproape demolată
Casa Muhle a fost una dintre cele mai frumoase vile din Timișoara, cu parter înalt, terasă în față, înconjurată de flori. Grădinile casei erau întinse pe câteva hectare în zona centrală a orașului de pe Bega. Wilhelm Muhle, care se stabilise la Timișoara în 1876, trimitea flori și ghirlande consoartelor fețelor împărătești din Europa.
În epocă se spunea că dintre cele 4.500 de specii de flori care erau plantate în grădinile și parcurile caselor regale ale Europei, 1.500 erau cultivate în cartierul timișorean Elisabetin. Florarul era atât de apreciat, încât a fost decorat cu Ordinul de Merit „Crucea de aur cu coroană” și a primit titlul de „Furnizor oficial de flori al Curții Imperiale și Regale” de la Viena. Wilhelm Muhle a ridicat Timișoara la rang de oraș al florilor.
Cum a pus clanul Cârpaci mâna pe Casa Muhle
La începutul anilor 2000, Casa Muhle a devenit proprietatea unuia dintre cei mai bogați romi din oraș, Ionel Stancu (cunoscut drept Ionelaș Cârpaci). În acte, suma tranzacției a fost de 100.000 de euro. De atunci a început degradarea constantă a imobilului, pe locul căruia membrii clanului Cârpaci plănuiau să ridice un bloc.
Așa arăta Casa Muhle în momentul preluării de către Clanul Cârpaci contra 100.000 de euro (Foto: Adevărul)
Clădirea, monument istoric, a fost achiziționată de familia de romi Stancu. Au folosit tranzacții realizate cu ajutorul unor chiriași, în baza Legii 112/1995. Ulterior, imobilul a fost vândut și revândut în cercuri apropiate clanului. A existat și complicitatea unor avocați.
De asemenea, Primăria a fost implicată, prin ne-exercitarea dreptului de preemțiune. Acesta era aplicabil pentru clădirile aflate pe Lista Monumentelor. Amintim că prețul declarat a fost de doar 100.000 de euro. În 24 mai 2011 a fost înregistrată oficial cumpărarea imobilului de către Ionelaș Cârpaci (Ionel Stancu).
DNA și Europol au anchetat activitatea infracțională a clanului Cârpaci
Clanul Cârpaci este considerat una dintre cele mai controversate familii de romi din România: au ajuns să dețină imobile istorice, inclusiv spitale, au fost implicați într-o anchetă internațională privind furtul a sute de mașini de lux (Ferrari, Lamborghini, Maserati) și au început să fie cercetați de DNA în 2023, pentru falsuri cu fonduri europene.
De asemenea, DNA a investigat implicarea clanului și în scheme de fraudă. Presa de investigații a scris că membri ai acestui clan ar fi inventat „fermieri” pentru a obține fonduri UE pentru agricultură ecologică, falsificând certificate și facturi pentru terenuri fără livezi productive.
Casa Muhle în instanță
Imobilul a fost afectat de lucrări neautorizate în 2012, când proprietarul Ionel Stancu a început demolări parțiale fără autorizație. Însă structura clădirii monument istoric a fost periclitată. Lucrările au fost oprite de autorități, iar societatea civilă a organizat proteste pentru salvarea casei, cerând exproprierea imobilului de către Primărie.
Instanța a admis în primă fază cererea Primăriei, iar decizia a devenit definitivă în decembrie 2016. Proprietarul a fost obligat să readucă imobilul la starea din 2012 și să asigure punerea în siguranță. În caz de neconformare, Primăria putea interveni pe cheltuiala acestuia.
În 2012, Casa Muhle a fost lăsată fără acoperiș, ca să se degradeze. În stadiul acesta a fost oferită municipalității pentru 1,5 milioande euro (Foto: Adrian Pîclișan)
Până la sentința definitivă, romii au ofertat Primăria, să preia imobilul cu aproape 1,5 milioane de euro. Primarul de atunci, Nicolae Robu, a refuzat oferta. O expertiză cerută de municipalitate stabilise valoarea imobilului degradat la maximum 500.000 de euro. În decizia de refuz a ofertei a cântărit și faptul că municipalitatea ar fi avut foarte mult de investit pentru a readuce casa la starea inițială, funcțională.
Protest pentru salvarea Casei Muhle, monument de patrimoniu, în 2013 (Foto: Adrian Pîclișan)
Primăria a început procedura de executare silită în 2018, pentru a forța realizarea lucrărilor de refacere. Doi ani mai târziu, instanța a impus plata unor penalități. Valoarea a fost de 92.000 lei (aproximativ 19.000 de euro) pentru întârzieri în aplicarea deciziei. Constrâns, proprietarul a început lucrările și a efectuat plata. Ulterior, autoritățile locale au format o comisie pentru recepția proiectului conform deciziei judecătorești.
Primarul Dominic Fritz a propus Consiliului Local să negocieze cu Clanul Cârpaci
Zilele trecute, primarul Dominic Fritz a anunțat că el însuși propune Consiliului Local demararea procedurilor de negociere pentru achiziția casei familiei Mühle de la clanul Cârpaci. Dacă în 2015, pe ruina care era atunci casa Muhle, clanul Cârpaci cerea 1,5 milioane de euro, acum romii cer 3,7 milioane de euro. Pesemne pentru a recupera și investiția în reabilitare la care au fost obligați de instanță.
„Municipalitatea va analiza oportunitatea achiziției în raport cu interesul public, având în vedere că evaluarea independentă comandată de Primărie indică o valoare estimată de aproximativ 2 milioane de euro”, informează administrația locală. Clădirea are peste 1.000 mp suprafață utilă, demisol, parter și mansardă, precum și o curte de 2.400 mp. Prețul final va fi stabilit în urma negocierilor.
Primăria Timișoara inițiază demersuri pentru achiziționarea Casei Mühle, cu scopul de a o integra în circuitul public și de a o deschide comunității.
„În ultimul deceniu și mai bine, Casa Muhle a devenit un simbol al luptei pentru patrimoniu și al unei comunități care își apără identitatea. Decizia de a ne exercita dreptul de preemțiune este un gest firesc și necesar. Urmează o perioadă de negocieri care nu va fi nici simplă, nici ușoară, dar care este esențială pentru a aduce acest loc în proprietatea orașului”, a declarat primarul Dominic Fritz.
Un grup de consilieri locali se opun negocierilor și fac acuzații grave
Interesul pentru achiziția imobilului nu vine doar din partea municipalității. Și Universitatea Politehnica din Timișoara a adoptat o hotărâre prin care își propune să negocieze cumpărarea Casei Muhle și a terenului aferent. De asemenea, în noiembrie 2024, consilierul local Ilie Sîrbu depunea un proiect de hotărâre pentru declararea utilității publice a viitorului „Muzeu al Trandafirilor”, însă propunerea nu a primit răspuns până în prezent.
Wilhelm Muhle (1845 - 1908) a ridicat Timișoara la rang de „oraș al florilor” (Foto: Wikipedia / József Kossak)
Grupul consilierilor locali AUR a depus, încă din noiembrie 2024, proiectul de hotărâre pentru exproprierea Casei Muhle în vederea declarării utilității publice și protejării acestui simbol al Timișoarei. Procedura legală de expropriere permite Primăriei să plătească prețul corect, stabilit de un evaluator autorizat: aproximativ 1,2 milioane de euro, plus costuri administrative de circa 25.000 de euro, arată aceștia.
„Primarul userist al Timișoarei a ales să ignore proiectul nostru și să meargă pe varianta achiziției directe. Consecința? Un preț negociat de 2,4 milioane de euro – cu aproape 1 milion de euro mai mult decât ar fi costat prin expropriere. Această diferență se plătește din bugetul orașului, adică din banii timișorenilor care contribuie la fiecare leu cheltuit.
Decizia actualei administrații înseamnă, practic, premierea celor care au lăsat Casa Muhle să se degradeze și pedepsirea contribuabililor care vor suporta nota de plată. Este o sfidare la adresa principiilor de bună administrare și o dovadă că orgoliul politic a cântărit mai greu decât interesul public”, transmit reprezentanții AUR.
