Empatia: ce rol joaca ADN-ul?

Empatia: ce rol joaca ADN-ul?

Cat suntem de empatici? Si ce anume determina empatia intr-o persoana? Cel mai mare studiu realizat vreodata in aceasta directie arata cum condul genetic joaca un rol si ca femeile sunt mai empatice decat barbatii.

Empatia este capacitatea pe care fiecare dintre noi o are, mai mult sau mai putin dezvoltata, de a recunoaste gandurile, intentiile, si sentimentele celorlalti si de a raspunde starilor de spirit ale celor care ne inconjoara cu emotii si comportament adecvat. De fapt, tocmai in functie de comportamentul asteptat, exista doua forme de empatie: una numita de tip cognitiv iar cealalta empatie afectiva. De veo 15 ani au fost puse la punct teste care masoara nivelul de empatie. Empathy Quotient – un examen elaborat la Cambrige, in cadrul carora celor examinati li se prezinta un chestionar cu mai multe intrebari ce, in urma analizei, da in final rezultatul empatiei unei persoane.

Ei bine, daca nu suteti o persoana deosebit de empatica, puteti de aici inainte sa va consolati – cel putin partial – cu rezutatul unui nou studiu, care arata cum ca vina este, cel putin partial, a ADNului, deci a genelor.

Testul  Empathy Quotient a fost recent aplicat unui numar  de 46000 de persoane in paralel cu un test genetic aplicat asupra salivei participantilor de catre un grup de oameni de stiinta care proveneau de la universitatea din Cambrige, de la Diderot si institutul Pasteur din Paris, de la universitatea din Aahrus si de la societatea californiana 23andMe. Rezultatele studiului au fost publicate recent in revista Transnational Psychiatry si arata cum ca empatia nu este doar rezultatul educatiei pe care o primim sau al experientei, ci si al ADNului. Se pare ca circa 10% este rolul jucat de genele noastre in empatia pe care o manifestam fata de ceilalti. Cercetatorii nu au fost insa in stare sa determine exact care gene sunt cele responsabile cu empatia, insa studiile continua.

Ne puteți urmări și pe Google News

Testul realizat a confirmat ceea ce se stia deja, si anume ca femeile sunt mai empatice decat barbatii – insa aceasta empatie crescuta nu este rezultatul ADNului feminin ci mai degraba a unor factori care au de-a face cu educatia, sau chiar cu factori hormonali care si-au pus amprenta inca dinaintea nasterii.

Variantele genetice asociate cu o empatie scazuta, mai ales atunci cand este vorba dspre empatia de tip cognitiv,  sunt, la randul lor, legate cu un risc crescut de autism.

Legat de autism, cercetatorii sustin ca nu exista doua forme de autism identice, ba mai mult: exista caracteristici care ar putea indica autismul, fara insa sa dea certitudinea manifestarii acestuia. Se pare ca mai toti avem cateva caracteristici de autism care, de multe ori, se manifesta tocuam prin lipsa unei empatii fata de ceilalti.

Acest studiu a efectuat un pas important inainte spre intelegerea factorior care determina empatia punand in evidenta, pentru prima data, rolul geneticii in acest sector. Genetica insa contribuie doar 10%. Ramane de descoperit care sunt ceilalti factori care au rolul dominant de 90%: societatea, educatia, familia?

 

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro