Emisiunea de obligaţiuni verzi  destinate companiilor nefinanciare au continuat să crească, înregistrând o rată anuală de 93% comparativ cu septembrie 2023. Totuși, acestea reprezintă doar 2,9% din totalul expunerii bancare către firme, conform raportului realizat de Banca Națională a României (BNR).

 Emisiunea de obligaţiuni verzi, în creștere

Potrivit raportului BNR, creditele verzi reprezentau 4,3% din fluxul anual de credite către companiile nefinanciare. Principala destinaţie a creditelor verzi este reprezentată de clădirile verzi, 54% din total. Din perspectivă sectorială, cele mai multe credite verzi se îndreaptă spre sectorul imobiliar, 50% din total, fiind urmat de cel al utilităţilor (18%) şi cel al industriei prelucrătoare (10%).

În cazul populaţiei, creditele verzi au ajuns la aproximativ 10 miliarde lei în luna septembrie 2024, +50% faţă de septembrie 2023, şi reprezintă 5,7% din portofoliul bancar de credite acordate acestui segment.

Valoarea emisiunilor de obligaţiuni verzi la nivel mondial a înregistrat o creştere de 6,5% la finalul lunii noiembrie 2024 faţă de întreg anul 2023, însă va rămâne sub maximul istoric înregistrat în anul 2021. În România, au fost consemnate şapte emisiuni de obligaţiuni verzi în anul 2024, cu o valoare totală de 8,1 miliarde euro, al căror emitent a fost Guvernul României.

România a atins în 2022 un nivel de 41% din emisiile înregistrate

Raportul indică faptul că România a atins în 2022 un nivel de 41% din emisiile înregistrate în 1990, cea mai scăzută valoare din ultimele 24 de ani, conformându-se astfel obiectivului de reducere cu cel puțin 55% a emisiilor față de nivelurile din 1990, stabilit prin Acordul de la Paris. Creșterea investițiilor în decarbonizarea economiei va contribui la realizarea țintei de neutralitate climatică până în 2050, având în vedere ritmul lent de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) în ultimii ani.

Productivitatea utilizării carbonului și intensitatea carbonului, bazate pe producție, continuă să plaseze România într-o poziție favorabilă în comparație cu alte țări din regiune. Au fost înregistrate progrese pozitive pentru ambii indicatori monitorizați de OCDE în contextul decarbonării economiei. Astfel, productivitatea carbonului în România, exprimată prin PIB-ul real generat pentru fiecare unitate de CO2 emisă, a fost de 8,41 dolari/kg, în comparație cu o medie regională de 5,3 dolari/kg.

Emisiunea de obligaţiuni verzi, un succes

Energia provenită din surse regenerabile se situează peste media regională sau media UE, însă ecartul s-a redus semnificativ în ultimii patru ani. Cel mai important tip de energie regenerabilă pentru România se menţine energia din surse hidrologice, care este însă influenţată de evenimentele climatice extreme de tip secetă, tot mai frecvente.

În ceea ce privește comerțul cu bunuri tehnologice esențiale pentru controlul poluării și gestionarea resurselor, care sunt cruciale pentru tranziția către o economie verde, România se situează sub media regională. În perioada 2022-2023, atât comerțul total, cât și balanța comercială au avut evoluții negative, spre deosebire de Ungaria și Cehia, care au înregistrat creșteri semnificative. În 2023, principalele sectoare de activitate cu cel mai mare consum de energie rămân industria și transporturile. De asemenea, exporturile de combustibili fosili, ca procent din totalul exporturilor, au scăzut atât în România, cât și în celelalte țări din regiune în anul 2023, după o creștere considerabilă în anul precedent.

Emisiunea de obligaţiuni verzi, în creștere. Sursa foto: BNR/Facebook

Principalele riscuri în România; inundaţii, secetă şi temperaturi ridicate

Noua versiune actualizată de scenarii climatice, publicate de Reţeaua pentru ecologizarea sistemului financiar (NGFS) în 31 octombrie 2024, indică în cazul României aceeaşi tendinţă de diminuare a PIB în fiecare dintre cele cinci scenarii analizate. Comparativ cu versiunea precedentă, amplitudinea deteriorării economiei este mai însemnată, depăşind -10% pentru trei din cinci scenarii în orizontul 2050.

Principalele riscuri fizice evaluate pentru România se referă la inundaţii, secetă şi temperaturi ridicate. În cazul inundaţiilor, au fost identificate 23 de judeţe cu risc mediu şi ridicat. Companiile nefinanciare din sectoarele vulnerabile la riscul de inundaţii au generat 12,7% din valoarea adăugată brută (VAB) la nivel agregat în 2023 şi deţin 13,2% din activele totale.

În ceea ce priveşte seceta, au fost identificate 31 de judeţe cu risc mediu şi ridicat. În aceste judeţe, companiile nefinanciare din sectoarele vulnerabile la acest risc au generat 2,3% din valoarea adăugată brută (VAB) la nivel agregat în 2023 şi deţin 5,2% din activele totale.

Emisiunea de obligaţiuni verzi, în lupta cu clima

Analiza a identificat 30 de judeţe din România cu risc mediu şi ridicat la temperaturi ridicate. Contribuţia în economie a companiilor nefinanciare din sectoarele vulnerabile la acest risc este importantă. La finalul anului 2023, aceste firme produceau 10,4% din valoarea adăugată brută (VAB) la nivel agregat şi aveau 9,5% din activele totale.

Conform documentului, temperaturile medii anuale au continuat să crească în 2023, atât la nivel global, cât şi în România, fiind înregistrate cu 1,7, respectiv 2,6 grade Celsius în plus faţă de media temperaturilor anilor 1951-1980. Anul 2023 a fost cel mai cald an înregistrat în România, conform mai multor staţii meteorologice de măsurare. În anul 2023, România a pierdut prin defrişări 25,1 kilohectare de păduri la nivel naţional, în judeţul Suceava fiind observate cele mai multe pierderi de păduri (15%), potrivit raportului BNR.

Reamintim că la 15 februarie 2024, Ministerul Finanțelor a realizat cea de-a doua tranzacție pe piețele financiare internaționale, prin lansarea a două tranșe de obligațiuni cu maturități de 7 ani și 12 ani, denominate în EUR. Tranșa de 12 ani a reprezentat emisiunea inaugurală de obligațiuni verzi a României, potrivit mfinante.gov.ro.