Evenimentul Zilei > Actualitate > Emanaţii Revoluţiei: parlamentarii martiri, eroi după război
Emanaţii Revoluţiei: parlamentarii martiri, eroi după război

Emanaţii Revoluţiei: parlamentarii martiri, eroi după război

Figuri celebre din politica românească au la mână patalama de revoluţionar. Mulţi au ieşit din case după fuga lui Ceauşescu, din 22 decembrie, iar majoritatea au făcut Revoluţie în oraşe de provincie în care nu s-a tras nici măcar un singur glonţ.

Vasile Blaga la Ştei, Radu Berceanu la Craiova, Toni Greblă la Tg.-Jiu, Petre Movilă la Iaşi, Vasile Nistor la Bacău, Gheorghe Marcu la Botoşani ş.a.m.d. au ieşit în stradă abia după ce evenimentele majore se consumaseră.

Traseul lor este interesant: au intrat imediat în sediile consiliilor populare, au devenit membri CFSN sau chiar lideri locali ai Frontului, după care au avansat rapid în politică. Dosarele lor sunt ţinute la secret de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, deşi ne aflăm în plin proces de reevaluare a certificatelor.

E un clişeu, dar e de neevitat: viaţa bate filmul. Parlamentarii sunt în perioada febrilă a preschimbărilor certificatelor de revoluţionar. Numai în actuala legislatură sunt 17 luptători remarcaţi, alţi cinci nu şi-au preschimbat actele, iar al şaselea, Cătălin Voicu, este momentan cazat la penitenciar. Şi e ca în filme.

În excelenta satiră a lui Porumboiu, "A fost sau n-a fost", profesorul Mănescu se chinuia să demonstreze că a ajuns în piaţă cu 10 minute înainte de fuga lui Ceauşescu. Vorbim despre un anonim oraş de provincie, nu despre Piaţa Universităţii. Alţii l-au contrazis spunând că a ajuns acolo cu 10 minute după, golind subiectul de orice urmă de eroism.

I-am supus pe eroii din parlament testului Porumboiu: au fost sau n-au fost la Revoluţie? Au luptat înainte sau după fuga lui Ceauşescu? Şi, exact ca în film, câţiva s-au jurat că au ieşit din casă când încă nu căzuse regimul. Cei mai mulţi spun că oricum au dovedit curaj pentru că în primele zile încă nu era clar dacă regimul comunist va fi înlăturat definitiv.

Greblă, personaj de carte

Senatorul Toni Greblă (PSD) spune că meritul său a fost acela că, de pe 22 decembrie, ora 11.00, a coordonat activităţile care au dus la schimbarea regimului la Tg.-Jiu:

"Absolut toate măsurile s-au luat sub conducerea mea. Asigurarea pazei la depozitele de alimente şi protecţia principalelor unităţi economice: termocentrale, abatorul şi fabrica de bere". Apoi, ne-a dat o carte despre revoluţia din Gorj, cu poza sa pe copertă. L-a luat prin ’92- ’93: "Când am văzut că toată lumea ia… Şi colegii mi-au zis, «du-te, bă, că ai fost primul!»". În judeţul Gorj nu s-a auzit niciun foc de armă.

Alt senator PSD-ist, Gheorghe Marcu, s-a remarcat prin ocuparea, împreună cu mai mulţi tineri, a CJP Botoşani. "L-am ocupat la ora 13.00. Am dat-o afară pe prim-secretara Elena Nae. Da’ n-am bătut- o! Am făcut primul manifest către botoşăneni. Am preluat toate utilităţile publice. Am fost la puşcărie şi i-am potolit pe deţinuţi. Am participat la schimbarea directorilor principalelor întreprinderi. Apoi am plecat la Bucureşti. M-am întâlnit cu Bârlădeanu care mi-a spus: «Plecaţi, bă, acasă, că muriţi ca proştii paicea! »", enumeră revoluţionarul. La Botoşani nu s-a apăsat pe trăgaci.

Henorel: de la Sculărie în parlament, via FSN

Deputatul PDL Petre Movilă spune că principalul său merit la revoluţia din Iaşi a fost eliberarea arestaţilor din 14, 15 şi 16 decembrie ’89. "Eram student la Mecanică. M-am ocupat de organizarea comitetelor de revoluţionari. Pe 22 decembrie, la ora 14.30, am fost la CJP. Am coordonat, împreună cu Armata, activităţile de la obiectivele strategice. Sunt revoluţionar, dar n-am avut niciun avantaj", se laudă revoluţionarul ieşean.

Adrian Henorel Niţu e deputat PDL şi în decembrie ’89 era şef de atelier la Întreprinderea de Orologerie Industrială din Arad. "La şapte dimineaţa, cei de la Sculărie au început scandările. Am părăsit unitatea şi am pornit pe la alte fabrici. Am strâns muncitori şi am plecat spre primărie. Toată ziua şi noaptea următoare am stat în piaţă şi am condus grupe de oameni. Am fost ales lider CFSN", îşi expune meritele Henorel Niţu.

De Revelion, a păzit singur Consiliul Popular

Vasile Nistor e deputat PDL de Bacău, loc în care, în decembrie 1989, s-a "remarcat". "Am intrat în unitatea de securitate a Bacăului împreună cu un maior de Armată şi încă un băiat. Le-am cerut să predea armele. În aceeaşi echipă ne-am dus la Miliţie. Băieţii erau foarte disciplinaţi, chiar speriaţi!", povesteşte Vasile Nistor.

Apoi, tânărul revoluţionar, cu ochii aprinşi de nobile idealuri, a plecat la Bucureşti. "L-am cunoscut pe Dan Iosif care mi-a zis: «Fraţilor, plecaţi şi ridicaţi ţara, că dacă noi suntem învinşi aici, revoluţia se termină!». Pe 23 seara m-am întors. De revelion am rămas singur cu doi băieţi, cu o mitralieră grea. Alţii n-au vrut să stea!", turuie parlamentarul pe foc automat. La Bacău s-a tras un singur foc. Şi acela din greşeală.

Minoritarul rutean Gheorghe Firczac susţine că a început Revoluţia înainte de fuga lui Ceauşescu, pe 22, la 8.00 dimineaţa.

Revoluţionar care a colaborat cu Secu

"Am ajuns la CJP şi, în momentul în care s-a aglomerat, am urcat în Palatul Culturii din Deva unde, în balcon, am manifestat împotriva lui Ceauşescu. Am scris prima listă cu membrii unui comitet adhoc care a preluat puterea. Am anunţat la microfon că Ceauşescu a fugit!", se laudă deputatul hunedorean.

Firczak apare pe listele CNSAS ca fost colaborator al Securităţii. Se spune că s-a rănit încercând să sară gardul prefecturii, nefiind lăsat să intre de cei care îl cunoşteau. Acum este membru al Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989.

Victor Socaciu a arestat doi terorişti

Cantautorul Victor Socaciu e deputat PSD. "Am fost în grupul care a intrat în Radiodifuziune pe 22 decembrie ’89, imediat după fuga lui Ceauşescu. Am ocupat, împreună cu alţii, studioul de emisie şi am transmis mesaje către ţară. Am ţinut legătura cu MApN de unde luam informaţiile pe care le difuzam. Am arestat doi «terorişti» pe care i-am predat Armatei. Am luat certificatul să se ştie ce am trăit în acele clipe din istoria României", spune, cu patos, Victor Socaciu.

Chirurgul recompensat pentru că a operat non-stop

Pe Vasile Secăşean Revoluţia l-a prins chirurg la Spitalul Judeţean din Reşiţa. Cum în reşedinţa judeţului Caraş-Severin s-a tras ca la Beirut, actualul senator PDL a avut de muncă non-stop.

"Împreună cu un coleg am organizat activitatea medicală. De la triaj, urgenţe, până la sala de operaţie. Am stat cinci zile şi cinci nopţi. Am operat 13 împuşcaţi. Asociaţia de Revoluţionari din Reşiţa mi-a oferit certificatul drept recunoaştere…", se confesează Secăşan.

Generalul Mircovici a trecut de partea poporului

Pe 19 decembrie ’89, Nicolae Mircovici era locotenent-colonel la Centrul Militar Judeţean Timiş. Acum e general de brigadă (r) şi deputat din partea minorităţii bulgare.

"S-a întâmplat să-l întâlnesc seara pe revoluţionarul Ion Marcu, în Piaţa Operei. Voia să meargă la UMT să scoată oamenii în stradă. Erau zece mii de oameni pe schimb. I-am zis: «Sunt TAB-urile de la Buziaş în oraş. Scoate-i mâine, nu noaptea, că se lasă cu altă vărsare de sânge!». M-a ascultat şi dimineaţa era în capul coloanei de muncitori. Militarii din dispozitiv m-au întrebat, că mă cunoşteau: «Ce facem?». Le-am spus: «Nimic!». Am preluat, din 22 decembrie, Miliţia şi Securitatea din Timiş".

SSPR ţine secrete dosarele de revoluţionari ale politicienilor

Cu mici excepţii, parlamentarii revoluţionari spun că n-au profitat de pe urma certificatelor. Nici măcar o scutire de impozit nu şi-au aranjat, însă e adevărat că mulţi dintre ei oricum sunt multimilionari în dolari. Vasile Blaga a primit 5.000 de metri la Oradea, dar a donat terenul, iar alţi doi-trei spun că au primit nişte terenuri fără valoare în extravilan. Dovezile prezentate sunt, în general, poze din balcoanele Consiliilor Populare.

Toate declaraţiile parlamentarilor nu au putut fi verificate pentru că Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor nu ne-a pus la dispoziţie dosarele de revoluţionar ale acestora. În mod normal, ele trebuie să ajungă în faţa opiniei publice deoarece se află în perioada depunerii de contestaţii. Însă, dacă societatea civilă nu are acces la dosare n-are cum să le conteste.


SATIRĂ. Scena antologică din "A fost sau n-a fost", în care o mică televiziune locală încearcă să se dumirească dacă ieşitul în stradă după fuga lui Ceauşescu a însemnat sau nu Revoluţie

GOANA DUPĂ CERTIFICATE

Alex Stoenescu: "Oficializarea Revoluţiei i-a dus pe unii în parlament"

"Normal, statul trebuia să asigure o pensie specială pentru răniţii în Revoluţie şi pentru urmaşii celor decedaţi. Restul sunt poveşti! Goana după certificatele de revoluţionari este una dintre nenorocirile evenimentelor din decembrie ’89. A aruncat adevăraţii eroi într-o masă de impostori. Faptul că s-a declarat oficial o Revoluţie, înainte să se pronunţe istoricii, singurii autorizaţi să se pronunţe asupra unui eveniment istoric, a permis tot felul de interpretări politice care i-au dus pe unii la violenţele din stradă, iar pe alţii în parlament", spune istoricul Alex Mihai Stoenescu.

Unul dintre cele mai interesante cazuri este al senatorului PSD Cătălin Voicu, aflat în arest preventiv în acest moment. La Revoluţie, acesta era ofiţer de comunicaţii, iar rolul pe care acesta l-a jucat pluteşte încă în ceaţă. SSPR ne-a refuzat accesul la dosarul de revoluţionar al acestuia, deşi faptele din decembrie ’89 sunt de interes public.

400 de milioane de euro
costurile statului român cu plăţile compensatorii pentru cei aproximativ 20.000 de revoluţionari din ţară


EROI CELEBRI

"Poate ajungeam la canal!"

Eugen Nicolicea
, deputat ex-PSD, trecut la UNPR, a ocupat CJP Mehedinţi împreună cu alţii imediat după fuga lui Ceau şescu. Zice că s-a ocupat de paza, siguranţa şi aprovizionarea judeţului.

"N-am solicitat şi n-am beneficiat de vreun drept! E o chestie morală, să ştie nepoţii cine am fost! Dacă se-ntorcea roata eram la canal sau mă împuşcau! Îşi pledează cauza Nicolicea. La Drobeta-Turnu-Severin nimeni nu a apăsat pe trăgaci.

Liberalul Radu Stroe a fost pe 21 decembrie la Inter.

"Am fost cu Paţurcă şi Ovidiu Popescu. Era şi Dan Iosif. De la două după- amiaza până la miezul nopţii, când am fugit. Am participat la construirea baricadei. Am demisionat din asociaţie de zece ani. Mi-au cerut să mă identific în nişte fotografii. M-am simţit jignit", mărturiseşte senatorul PNL.

Şi senatorul maghiar Verestoy Attila e revoluţionar. Nu în secuime, ci în Bucureşti!

"Pe 21 am fost pe stradă, chiar la baricada de la Inter. Era şi Dan Iosif. Pe 22, vreo 50-60 de inşi ne-am întors în piaţă, înainte de prânz. Am văzut decolarea elicopterului lui Ceauşescu", povesteşte ungurul de la Inter.

REVOLUŢIA DE LA ŞTEI

"O săptămână n-am dormit acasă"

Cel mai ciudat caz de parlamentar revoluţionar este al ministrului de interne, Vasile Blaga. Revoluţia l-a prins în Ştei, jud. Bihor.

"Din 22 am fost preşedintele CFSN la Ştei. O săptămână n-am dormit acasă. Acolo nu s-a tras!", sunt singurele vorbe pe care i le-am smuls lui Vasile Blaga, despre trecutul său revoluţionar.

"De ce sunt revoluţionar? Am fost unul din cei trei inşi care au intrat primii în CJP din Craiova! M-am căţărat pe un gard… Am rămas acolo şi n-am dormit două nopţi", se laudă Radu Berceanu.

Despre liderul PDL se spune că a încercat să fugă din ţară, pe timpul lui Ceaşescu, cu un avion monoplan. Apoi a fost marginalizat.

"Mi-au dat un hectar în judeţ. M-am pomenit cu el. Şi acum e acolo…", e laconic ministrul transporturilor. Despre alte beneficii, Berceanu n-a spus nimic.

"La noi revoluţia a fost în 22", e sincer Ion Vasile, senator PSD. "Am fost împreună cu multă lume la Palatul Comunal din Buzău. Am fost printre primii care au intrat. M-au cooptat într-un consiliu provizoriu. Buzăul era un nod important. Era şi Armata a II-a. S-a tras. 46 de morţi şi alţi zeci de răniţi! N-am văzut terorişti, doar neglijenţă şi confuzie!", îşi aminteşte Ion Vasile.

"Am avut scutire de impozit până în ’93, când am plecat ambasador în Ecuador. Am mai luat o jumătate de hectar de pământ la Poşta Câlnău şi altă jumătate lângă Buzău. Cel din extravilan l-am înstrăinat."
ION VASILE, senator PSD, vorbind de recompensele primite ca revoluţionar