Chiar dacă nu sunt foarte vocali, opozanții lui Vladimir Putin din rândul elitei de la Kremlin sunt din ce în ce mai numeroși. Dar, deocamdată, tăcuți. De frică, cei mai mulți. Însă gesturile de opoziție sunt din ce în ce mai numeroase, iar perspectivele de înrăutățire a situației din Rusia sunt tot mai îngrijorătoare. Așa că e doar o problemă de timp până când tot acest val de nemulțumire să explodeze,

Putin a marcat cele 100 de zile de război în Ucraina alături de președintele Senegalului, Macky Sallom, căruia probabil că încearcă să-i vândă cerealele furate în Ucraina, scrie, cu sarcasm, Segodnia. Fără paradă, fără concerte, fără prezentarea solemnă a premiilor denazificarea și demilitarizarea Ucrainei. Rusia n-are nimic de sărbătorit. În loc să cucerească Kievul, în trei zile, s-a ales cu o înfrângere și sancțiuni fără precedent. Iar elitele ruse, potrivit mai multor surse, sunt foarte, foarte nemulțumite.

Care e starea de spirit în elita de la Moscova

Experții ruși își pun, din ce în ce mai mult, întrebări cu privire la scopul „operațiunii speciale”, la ideologia care a declanșat-o și la perspectivele acesteia. „Denazificarea” de pare că nu a prins la populație, iar Kremlinului trebuie să ofere acum alt motiv pentru care soldații ruși să dea năvală și să moară fericiți în Ucraina, iar oligarhii să-și ia adio de la averile de miliarde sechestrate în Occident. Dar putin nu a reușit să ofere un astfel de motiv.

Mihail Vinogradov, directorul Fundației pentru Politică din Petersburg, a scris, pe canalul său Telegram, sub titlul „Neuforia elitei. Nu și-au revenit niciodată din șoc. Mai exact, s-au împărțit în activiști, alarmiști și tăcuți”, că „activismul nu aduce fericire, după cum s-a văzut săptămâna trecută în mai multe polemici vii ale activiștilor. Alarmiștii s-au liniștit și ei în comparație cu martie-aprilie. Iar oamenii tăcuți au cea mai grea perioadă dintre toate. Nu au pe cine să vorbească deschis despre cele două temeri principale ale lor - frica de victorie și frica de înfrângere”.

Activiștii

„Activiștii”, printre care deputați din Partidul Comunist al Federației Ruse, cer încetarea războiului. Mai mulți comuniști din Adunarea Legislativă a Teritoriului Primorski și-au luat libertatea de a vorbi, săptămâna aceasta, despre încetarea războiului.

„Înțelegem că, dacă țara noastră nu oprește operațiunea militară, vor fi și mai mulți orfani. În timpul operațiunii militare, oamenii devin invalizi - sunt tineri care ar putea fi de mare folos țării noastre. Cerem retragerea imediată a trupele Federației Ruse”, a fost declarația semnată de patru deputați regionali. Desigur, au fost atacați de cei din partidul prezidențial „Rusia Unită”, aflat la putere, și acesta a fost sfârșitul revoltei.

Dar a mai fost un gest. Boris Bondarev, angajat al misiunii permanente a Rusiei la ONU, la Geneva, s-a arătat indignat de ceea ce se întâmplă în Ucraina și, în cele din urmă, și-a dat demisia. „De-a lungul celor douăzeci de ani ai carierei mele diplomatice, am văzut diferite întorsături ale politicii noastre externe, dar niciodată nu mi-a fost atât de rușine de țara mea ca în 24 februarie a acestui an”, a scris Bondarev pe Tweeter.

Chiar și președintele Dumei de Stat, Viacheslav Volodin, a început să-și exprime public nemulțumirea față de ceea ce se întâmplă cu invaazia. La una dintre ședințele parlamentului rus, el s-a arătat indignat de faptul că deputații, în loc să lucreze la legi, dispar constant în Donbass „în timpul orelor de lucru”. Potrivit lui Volodin, „se cheltuiesc mai mulți bani pentru călătoriile lor decât pentru operațiunea specială în sine”. Dar și Volodin a fost rapid atacat de „Rusia Unită”.

Alarmiștii

Este acea categorie a elitei ruse care are o viziune tulburătoare asupra lumii, asociată cu o percepție negativă acută a stării de fapt în societate și care se așteaptă doar la o creștere a problemelor și a dezastrelor.

Opozantul și jurnalistul Vladimir Kara-Murza, pe care autoritățile ruse au încercat deja să-l otrăvească de două ori, este considerat un reprezentant tipic al acestui grup. Pentru declarațiile sale împotriva războiului din Ucraina, Kara-Murza a fost reținut la sfârșitul lunii aprilie și se află acum în închisoare.

El a fost arestat după ce, în fața membrilor Camerei Reprezentanților din statul american Arizona, a vorbit despre bombardamentul rusesc asupra zonelor rezidențiale și a infrastructurii sociale din Ucraina. Imediat, lui Kara-Murza i-a fost deschis de către Comitetul de Investigații al Federației Ruse un dosar penal sub pentru „diseminarea de falsuri despre acțiunile Forțelor Armate ale Federației Ruse”. Lucru pedepsit în Rusia cu 15 ani de închisoare.

Tăcuții

Din cauza unor astfel de legi, majoritatea elitelor ruse pur și simplu preferă să nu se pronunțe pe această temă, chiar dacă înțeleg că planul lui Putin este o utopie. Totuși, asta nu înseamnă că o astfel de parte a elitei nu există.

„Totul a început cu interzicerea unor cuvinte precum «război», «explozie», «100 de zile». Ceea ce a dus la dorința de a le folosi chiar și în rândul celor care ar putea să treacă rapid la alte subiecte, de la sistemul Bologna la explorarea planetei Marte. Și, cu cât evitarea subiectului războiului e mai mare, cu atât e mai scăzută mobilizarea „Partidului 24 Februarie”, ceea ce face dificil ca statul să ia până și deciziile cotidiene rapid”, mai spune Mihail Vinogradov.

Generalii

Nemulțumirea în rândul elitelor militare ruse este o problemă separată. Experții militari ucraineni au remarcat, încă din aprilie, că Rusia avea destui generali care i-au cerut lui Putin să nu lanseze o ofensivă pe scară largă în Donbas, pentru a menține rămășițele forțelor sale terestre pregătite de luptă pentru alte sarcini. Dar Putin nu a ascultat de nimeni, și au început epurările în rândul elitei militare.

„Epurarea generalilor a început. Aceasta este legată, în primul rând, de numirea generalului Alexander Dvornikov (poreclit „Călăul din Siria" din cauza cruzimii operațiunilor sale în Siria) în postul de comandant-șef al Armatei ruse. La care se adaugă dispariția unui număr mare de personalități publice importante”, declara, pe 20 aprilie, pe canalul de Youtube Ukraine 24, publicistul rus Andrei Piontkovski.

Susținătorii lui Putin

Așa că, deși nu sunt foarte vocali, există destui oponenți ai invaziei Ucrainei, iar Putin nu are, în interiorul Rusiei, o forță care să-i susțină „operațiunea specială”.

„Nazismul și stalinismul sunt sisteme cu un mare potențial creativ, sisteme cu o stilistică importantă. Dar „Putinismul” este un cadru foarte îngust, foarte slab în acest sens. În Rusia a rămas același regim politic ca înainte de războiul din 2022, lipsit de energie și de capacitate de mobilizare, dar cu pretenții de universalism”, a rezumat situația  politologul rus Alexander Morozov pe blogul său „Ideologie Z”.

Factorul de amplificare

Experții notează că, în prezent, nu există niciun factor care să reducă nemulțumirea față de războiul lui Putin din Ucraina. Însă există doi factori care vor crește gradul de nemulțumire. Primul este succesul armatei ucrainene, înarmată cu arme moderne din occident, iar al doilea este întărirea sancțiunilor.

„Dacă Occidentul reușește să reducă veniturile Rusiei din comerțul cu energie, atunci acesta va fi un alt semn pentru elitele ruse că strategia lui Putin s-a dovedit a fi una perdantă pe toate fronturile și că trebuie făcut ceva, trebuie schimbat cursul. Dar pentru a schimba strategia trebuie schimbați și cei care o vor implementa”, mai spune politologul rus de opoziție Kirill Rogov.

Rămâne deschisă însă întrebarea cu privire la momentul în care nemulțumirea elitelor ruse va duce la un izbucnirea unui protest la scară largă, care să poată schimba situația de la Kremlin, iar trupele ruse să se retragă din Ucraina.