Sentința finală a viețașului Remus Tudos a fost pronunțată de Curtea de Apel. Acesta este primul român condamnat post-revoluție la închisoare pe viață pentru omor.

Sentința finală a viețașului Remus Tudor a fost pronunțată de Curtea de Apel. Acesta este primul român condamnat post-revoluție la închisoare pe viață pentru omor.

În timp ce era eliberat condiționat, acesta a fost acuzat că a santajat o elevă de liceu, lucru care l-a “ajutat” să se întoarcă în închisoare.

Acesta a fost condamnat imediat după Revoluţie la închisoare pe viaţă pentru că şi-a omorât o colegă de serviciu, Tudor a obţinut schimbarea pedepsei din închisoare pe viaţă în 20 de ani de închisoare, iar în 2012 a fost eliberat condiţionat.  În 2019, el a fost arestat în urma unor fapte revoltătoare, fiind că a sedus-o şi a şantajat-o pe o elevă de liceu de 16 ani, venită din Republica Moldova, la studii în Bucureşti.  În 11 martie 2021, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Remus Tudor definitiv la doi ani de închisoare pentru şantaj, revocând totodată decizia de eliberare condiţionată din 2012. Astfel, Remus Tudor şi-a „recuperat” pedeapsa la închisoare pe viaţă de care a scăpat beneficiind de prevederile legale.

Cum s-au cunoscut cei doi

Dosarul în care deținutul a fost judecat pentru şantaj arată că totul a început în luna mai a anului 2019, când bărbatul în vârstă de 54 de ani a fost abordat de adolescenta de 16 ani în zona unui mall din Bucureşti.  Fata a intrat în vorbă cu criminalul eliberat condiţionat pentru că „găsise pe internet un anunţ privitor la o posibilă angajare la un ONG, iar pentru ca aceasta să se concretizeze, era necesar să abordeze 5 persoane necunoscute pe care să le întrebe de ce consideră că ea ar trebui să fie angajată de ONG-ul respectiv”. Binevoitor, Remus Tudor s-a oferit să o ajute pe fată, iar cei doi s-au împrietenit, pe Facebook. „După aproximativ două zile inculpatul a contactat-o telefonic pentru un schimb de impresii şi au hotărât să se întâlnească. Astfel, cei doi s-au întâlnit şi au petrecut câteva ore la o terasă din zona Eroilor, apoi la Grădina Botanică, unde au discutat mai multe aspecte legate de viaţa personală a minorei”, se arată în dosarul de şantaj al lui Remus Tudor.

Discutând cu Remus Tudor, fata i-a mărturisit acestuia că atunci când avea 12-13 ani a fost violată de tatăl său. Ulterior, fata a spus că povestea a fost inventată. Adolescenta a recunoscut, însă, că a intrat într-o relaţie cu bărbatul care era cu 40 de ani mai mare decât ea, întreţinând de mai multe ori relaţii sexuale cu acesta. Pe parcursul relaţiei, adolescenta şi criminalul eliberat condiţionat au schimbat foarte multe mesaje cu tentă sexuală, bărbatul dând dovadă de foarte multă gelozie.

Despărțirea l-a înnebunit

Conform adevărul.ro, după ce a plecat în vacanţă acasă, în Republica Moldova, adolescenta a decis să rupă relaţia cu Remus Tudor. A fost momentul în care bărbatul i-a trimis sute de mesaje de şantaj. Într-unul dintre aceste mesaje, Tudor o ameninţa pe tânără că îi va spune bunicii sale despre relaţia incestuoasă cu tatăl său.

„Repet, până 18:00, ora României, atât aştept, îi iau pe toţi, chiar pe toţi, lovesc în plin, tac-to, mă-ta, frac-tu, bunică-ta”

„Sună-mă în seara asta că vreau să discut cu tine, nu vreau să te nenorocesc” „Toate alea i le trimit mă-tii, toate, să vadă mă-ta cine eşti, tot, tot, câte 5 pe zi îi trimit”. Sunt doar câteva, cele mai „blânde”, dintre mesajele trimise de Remus Tudor tinerei de 16 ani.

Deținut obsedat de o minoră

Judecătorul care l-a condamnat în primă instanţă pe Remus Tudor a arătat că bărbatul dezvoltase faţă de adolescent de 16 ani „o obsesie bolnăvicioasă”. În proces, Remus Tudor nu a recunoscut şantajul, susţinând că a încercat să o scape pe fată de un presupus proxenet, care ar fi recunoscut că „o ţine pentru cash”. În permanenţă, Remus Tudor le-a declarat anchetatorilor şi judecătorilor că scopul lui a fost doar să se asigure că fata este bine.

„Inculpatul a mai afirmat că era conştient de situaţia gravă în care se afla persoana vătămată şi că încerca să o scoată din acel mediu”, se arată în sentinţa de condamnare a lui Remus Tudor.

„Instanţa constată că susţinerile inculpatului conform cărora rolul mesajelor a fost acela de a se asigura că minora este bine, fiind îngrijorat de soarta acesteia, sunt nesincere şi nu pot fi avute în vedere, întrucât din conţinutul acestora rezultă caracterul de constrângere. Astfel, inculpatul a încercat să o constrângă pe persoana vătămată să adopte un anumit comportament, respectiv să îl sune sau să îi răspundă la apeluri.

Mai mult, se constată agresivitatea verbală şi comportamentul hărţuitor al inculpatului faţă de persoanele pe care le-a contactat (cunoscuţi ai persoanei vătămate), inclusiv faţă de părinţii persoanei vătămate.  Astfel, prin mesajele pe care le expedia acestora, inculpatul demonstrează că scopul său nu este acela de a se interesa de situaţia minorei pentru a afla dacă este bine, prin intermediul lor urmărind de fapt să o determine pe persona vătămată să-l contacteze sau sa-i răspundă la apeluri”, se arată în sentinţa Judecătoriei Sectorului 6, menţinută de Curtea de Apel Bucureşti.