În urma soluționării unei dispute de aproape trei decenii cu Grecia, drumul Macedoniei de Nord către aderarea la UE părea relativ optimist.

Până de curând. O analiză publicată de site-ul NeweasternEurope arată de ce s-a situația s-a schimbat radical.

North Macedonia’s EU challenges: the Bulgarian ego and mechanisms of defence

Pe 17 noiembrie, Sofia a anunțat oficial că nu aprobă cadrul de negociere al UE pentru procesul de aderare a Macedoniei de Nord și, prin urmare, a blocat practic procesul de aderare a țării. Care a fost rolul Bulgariei în susținerea aspirațiilor Skopje la UE și ce a făcut posibilă schimbarea anti Macedonia a Sofiei?

În mai 2017, liderul Uniunii Social Democrate din Macedonia, Zoran Zaev, a devenit prim-ministru, promițând să schimbe cursul naționalist și izolaționist al predecesorului său, Nikola Gruevski. Astfel, Zoran Zaev a semnat un Tratat de prietenie, bună vecinătate și cooperare cu Bulgaria, care a dat startul reînnoirii cursei țarii sale pentru aderarea la UE. La 1 ianuarie 2018, Bulgaria a preluat președinția Consiliului UE. Una dintre prioritățile-cheie ale președinției bulgare a fost „perspectiva europeană” a Balcanilor de Vest. În ciuda entuziasmului guvernului de la Skopje, în octombrie 2019, Franța, Olanda și Danemarca s-au opus inițierii negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord și Albaniei, spulberând astfel visele lui Zaev privind familia UE.

Răzgândirea Bulgariei

Între timp, poziția Sofiei s-a modificat și ea, deși nu au existat schimbări în rândul factorilor de decizie din Sofia. Cu câteva zile înainte ca discuțiile de aderare să fie blocate, guvernul de la Sofia a emis o „poziție-cadru” privind aderarea la UE a Albaniei și Macedoniei de Nord. În primul rând, Bulgaria a anunțat că leagă procesul de aderare de condiții precum utilizarea expresiei „limba oficială a Republicii Macedonia de Nord” în loc de „limba macedoneană”. „Niciun document sau declarație din procesul de aderare nu ar trebui considerat o recunoaștere de către partea bulgară a existenței așa-numitei„ limbi macedonene”, separată de bulgară”, a explicat Sofia. În plus, bulgarii au cerut Comisiei mixte de experți multidisciplinari pentru probleme istorice și educaționale să „ajungă la un acord” cu privire la evenimente și date-cheie „din perioada istoriei noastre comune de până în 1944.”

După ce Bulgaria a anunțat se va opune prin veto începerii negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord, Zaev s-a arătat mai flxibil, pentru a elimina neînțelegerile. Dar tonul Sofiei a devenit tot mai ostil, ministrul bugar al Apărării, Krasimir Karakachanov, numind steagul macedonean „un ventilator” și amenințând că va trimite un regiment în Macedonia de Nord pentru „a elimina toate monumentele care nu corespund faptelor istorice”. Mecanismele de apărare, conform teoriei psihanalitice freudiene, sunt procese mentale care permit minții să ajungă la soluții de compromis în conflictele pe care nu le poate rezolva. Trebuie amintti modul în care Macedonia de Nord e acuzată de „discurs al urii” împotriva Bulgariei, iar oficiali de la Sofia vorbesc despre o „națiune inventată”, „limbă inventată”, un steag care seamănă cu un „ventilator”.

Bulgaria a participat la trei războaie dezastruoase în sec. al XX-lea, iar liderii bulgari au pus întotdeauna „reunificarea cu Macedonia” pe primul plan. Toate aceste războaie au avut ca rezultat „catastrofe naționale”.

De aceea, este dureros pentru imaginația colectivă să accepte că oameni aflați de cealaltă parte a frontierei nu se consideră bulgari. Respingerea „macedonenității” din Macedonia de Nord este legată de teama de pieredere a identității naționale bulgare.