Sunt cei care preluat puterea politică purtându-l pe brațe pe Ion Iliescu, după ce nomenklatura ceaușistă a fost mazilită. Semănau mult cu baronii roșii de astăzi. Erau la fel de lacomi, la fel de corupți. Erau însă mult mai competenți decât generația beizadelelor politice, care conduce astăzi „cel mai mare partid al țării”. Pe vremuri, administrația PSDistă, de la nivel central sau local, zbârnâia. Era formată din oameni școliți înainte de ,89, specializați în limitarea efectelor unor calamități. Pe atunci, Nicolae Ceaușescu era obsedat de faptul că o administrație ineficientă în astfel de momente poate alimenta tensiunea din societate și poate cataliza o revoltă populară.

Am fost reporter acreditat la Palatul Victoria între 2000 și 2004. I-am văzut la lucru pe PSD-iștii de atunci. Desigur, baronii furau și atunci banii de diguri, risipeau și atunci resursele bugetare pe investiții inutile, dar când stihia lovea o zonă din țară baronimea și supușii săi se transformau într-o veritabilă gardă națională extrem de eficientă.

Premierul de atunci, Adrian Năstase- dovedit ulterior de Justiție drept corupt- nu se gândea să își mute biroul la MApN pentru a da milităria jos din pod, de câte ori o astfel de criză amenința procentele partidului. Îmi sunt proaspete în memorie videoconferințele lui Adrian Năstase cu prefecții și președinții consiliilor județene, programate întotdeauna la primele ore ale dimineții, pentru a-i trezi la realitate pe cei care alcătuiau infernala mașinărie a PSD de jumulit Bugetul statului, dar și de strâns voturi. Videoconferințele începeau întotdeauna cu aroganțele binecunoscute ale lui Năstase, presărate și cu câte o amenințare la adresa celor cărora lear fi putut trece prin cap să tragă chiulul. Venea rândul lui Octav Cozmâncă, cu vocea lui de titan mitologic elin și privirea de ciclop fioros, un soi de Liviu Dragnea mult mai autoritar și eficient. Rolul său era să le reamintească celor din teritoriu, de multe ori pe un ton răstit, că pot plăti cu funcțiile orice greșeală. Era instrumentul prin care Năstase reușea să-i țină pe baroni în frâu, să păstreze puterea la Centru. De aceea, nu rata nicio ocazie să mazilească pe oricine se dovedea incompetent, de multe ori în cadrul unor procese-spectacol, care mai atenuau nemulțumirile românilor loviți de intemperii.

Pe atunci, electoratul socialdemocrat vota în continuare cu partidul, pentru că, deși era conștient că liderii săi fură de rup pământul, știa că se puteau baza pe el în lupta cu natura. Pe atunci, PSD era partidul hoților competenți. Astăzi, competența s-a evaporat. Puterea s-a transferat de la Centru în feude. Victor Ponta este prizonierul baronilor și nu suflă în fața lor. S-a plimbat cu barca prin Teleorman, împreună cu baronul locului, Liviu Dragnea, dar nu i-a făcut nici cel mai mic reproș pentru că a lăsat de izbeliște în fața apelor localități întregi. Cum ar putea Ponta să-i tragă pe baroni la răspundere pentru investițiile nepotrivite? Și așa sunt stresați la gândul că, în orice moment, procurorii lear putea bate la ușă, fără ca premierul să-i poată ajuta în vreun fel.

Este evident că actualii guvernanți au dat chix la inundații. Organizarea a fost la pământ. Pe oamenii din zonele calamitate nu i-a anunțat nimeni din timp de pericol, pentru a-și pune bunurile la adăpost. După ce apele le-au năvălit în bătătură, cu greu le-a răspuns cineva la 112. Foarte puțini au mișcat vreun deget să-i ajute. Era Paștele. De ce să fii mișcat, când premierul nu s-a sinchisit să-și întrerupă concediul din Delta Dunării, pentru a pune aparatul administrativ în mișcare. „Evenimentul zilei” a scris despre cazul șocant al unui bărbat de 46 de ani, aflat la rude în județul Olt, care a fost înghițit de viitură și a fost căutat de rude, pentru că cei de la ISU nu aveau efective în zonă. Exact ca în cazul accidentului aviatic din Munții Apuseni, când moții au umilit autoritățile.

E de-a dreptul revoltător că aceste inundații nu s-au soldat cu nicio demitere. Nu a fost sacrificat ritualic nici măcar un „acar Păun” în fața poporului PSD-ist, pentru ca Guvernul să creeze „impresia de activitate”, cum se spunea pe vremea comunismului. Din partidul eșalonului doi al Partidului Comunist, PSD a ajuns Partidul Cârlanilor, vorba lui Ion Iliescu, care au pierdut demult contactul cu realitatea din teren, deoarece preferă să stea numai prin studiourile de televiziune și se iluzionează că oamenii vor păstra televizoarele deschise chiar și atunci când le va năvăli apa-n case.