Evenimentul Zilei > Justitie > Editorial despre cazul Puiu Popoviciu în presa britanică. O premieră istorică pentru justiția din Anglia, o bilă neagră pentru justiția din România. La Londra, drepturile omului se văd altfel
Editorial despre cazul Puiu Popoviciu în presa britanică. O premieră istorică pentru justiția din Anglia, o bilă neagră pentru justiția din România. La Londra, drepturile omului se văd altfel

Editorial despre cazul Puiu Popoviciu în presa britanică. O premieră istorică pentru justiția din Anglia, o bilă neagră pentru justiția din România. La Londra, drepturile omului se văd altfel

Reputatul jurnalist britanic James Wilson a scris joi un editorial despre o decizie luată în premieră de Înalta Curte de Justiție de la Londra și care l-a vizat în acest an pe omul de afaceri Puiu Popoviciu. Practic, magistrații englezi au refuzat extrădarea omului de afaceri și au criticat în termeni duri decizia judecătorului care l-a condamnat pe Gabriel Puiu Popoviciu.

În editorialul său, James Wilson a subliniat cum o astfel de hotărâte luată de judecătorii britanici arată deficiențele majore ale justiției din România. Totodată, el arată că decizia în cazul extrădării lui Popoviciu a pus în lumină eșecurile României în ceea ce privește statul de drept și sistemul său judiciar.

„Una dintre cele mai importante hotărâri din 2021, pentru cei care urmăresc îndeaproape drepturile omului, a fost decizia Înaltei Curți de Justiție de la Londra, care a decis că omul de afaceri român Gabriel Puiu Popoviciu nu trebuie extrădat în România, subliniind astfel preocupările legate de sistemul juridic românesc.

Cazul lui Popoviciu a atras atenția asupra faptului că sistemul juridic din România nu îndeplinește standardele așteptate de la o țară membră a Uniunii Europene. Hotărârea robustă a instanței britanice a mers până la a spune că Popoviciu a suferit o «negare completă a drepturilor la un proces echitabil».

Premieră istorică pentru Înalta Curte de la Londra

Este pentru prima dată când Înalta Curte a concluzionat că extrădarea către un stat membru al UE reprezintă un risc real de «negare flagrantă» a drepturilor prevăzute de Convenție ale unei persoane solicitate, ceea ce face din acest caz unul dintre cele mai notabile cazuri ale anului.

Mandatul european de arestare a permis, începând cu 2004, extrădarea rapidă între membrii Uniunii Europene. Acest acord se bazează pe conceptul că fiecare țară europeană poate avea încredere în sistemul juridic al celeilalte.

Decizia ca Popoviciu să nu fie trimis înapoi a fost o decizie de referință, deoarece a arătat că nedreptatea pe care a trăit-o în România a pus în evidență deficiențele sistemului judiciar românesc, punând capăt oricărei pretenții că acesta ar putea fi considerat ca îndeplinind standardele europene.

Din acest motiv, hotărârea din Regatul Unit a fost atât de importantă, subliniind astfel deficiențele sistemului juridic românesc. Popoviciu a fost condamnat pentru «complicitate la abuz de putere» în România sa natală în 2016.

Dosarul Ferma Băneasa e cunoscut și în Marea Britanie

Cazul se referea la terenul folosit pentru dezvoltarea proiectului Băneasa din București, o contribuție în natură a unei universități de stat la capitalul social al Băneasa Investments SA (n.r. – dosarul Ferma Băneasa).

foto: Arhiva EVZ  – Puiu Popoviciu

Popoviciu a fost condamnat la nouă ani de închisoare, pedeapsă redusă la șapte ani în apel. Autoritățile române au solicitat extrădarea sa din Marea Britanie. În august 2017, Popoviciu s-a prezentat cu bună-credință la Poliția Metropolitană din Anglia, iar un judecător districtual a dispus întoarcerea sa în România.

După ce a audiat noi probe, Înalta Curte a ordonat eliberarea sa. Judecătorii Holroyde și Jay au pronunțat o decizie prin care au anulat ordinul de extrădare a lui Popoviciu în România, descriind cazul său ca fiind «extraordinar».

Aceștia au constatat că există dovezi credibile care arată că judecătorul care l-a condamnat pe Popoviciu în România – în timp ce deținea funcția de judecător și timp de mai mulți ani – a ajutat în mod corupt oameni de afaceri din «lumea interlopă» în problemele lor juridice.

Atenție la judecătorul corupt din România

În special, judecătorul de caz a oferit «asistență necorespunzătoare și coruptă» reclamantului și martorului principal al acuzării în cazul lui Popoviciu, cu solicitarea și primirea de mită.

Faptul că judecătorul de caz nu a dezvăluit relația sa preexistentă de corupție cu reclamantul – și faptul că autoritățile române nu au investigat în mod corespunzător această legătură – au fost esențiale pentru decizia instanței britanice.

Instanța londoneză a concluzionat că domnul Popoviciu nu a fost judecat de un tribunal imparțial și că a «suferit o negare completă» a drepturilor sale la un proces echitabil, protejate de articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

De asemenea, au afirmat că executarea unei pedepse cu închisoarea pe baza unei condamnări nepotrivite ar fi «arbitrară» și că extrădarea lui Popoviciu ar reprezenta, în consecință, o «negare flagrantă» a dreptului său la libertate, protejat de articolul 5 din Convenția europeană.

Comportament judiciar de neconceput în Regatul Unit

În consecință, Curtea a anulat ordinul de extrădare și a admis recursul. Joshua Rozenberg, comentator juridic de renume, a declarat despre acest caz: «Adevărata lecție a acestui caz este una mai mult decât îmbucurătoare: nu trebuie să mergi prea departe pentru a găsi un comportament judiciar care ar fi de neconceput în Regatul Unit. Ar trebui să fie de neconceput și în Uniunea Europeană.»

Cazul se remarcă atât pentru experții juridici de la Londra, cât și pentru factorii de decizie politică de la Bruxelles, deoarece a pus în lumină eșecurile României de a atinge standardele europene în ceea ce privește statul de drept și sistemul său judiciar″, se arată în editorialul ”2021 în revistă: Sistemul de justiție din România, sub lupa atenției”, publicat pe eupoliticalreport.eu.

EU Political Report este un site independent de știri, cu sediul la Bruxelles, care oferă comentarii autorizate despre cele mai recente evoluții economice și politice din Europa pentru principalii factori de decizie și formatori de opinie din UE.

Ce spunea fostul ministru al Justiției despre acest caz?

În urmă cu 6 luni, fostul ministru al Justiţiei, Stelian Ion, comenta decizia Înaltei Curţi de Justiţie a Marii Britanii de a respinge definitiv extrădarea lui Puiu Popoviciu. La acea vreme, el arăta că nu este exclusă o contestare a deciziei, dar că situaţia va trebui discutată în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Observațiile lui Stelian Ion veneau după ce la 11 iunie 2021, omul de afaceri Puiu Popoviciu câştiga apelul înaintat Înaltei Curţi de Justiţie a Marii Britanii împotriva extrădării sale către România.

Decizia era definitivă şi instanţa britanică motiva că Popoviciu n-a avut parte de un proces corect în România. De asemenea, magistrații britanici se refereau la acest caz ca la unul „extraordinar″.

În august 2017, Gabriel Puiu Popoviciu primea în România o condamnare definitivă de 7 ani de închisoare în dosarul Ferma Băneasa. Acesta era acuzat de fapte de corupţie în legătură cu asocierea firmei sale, SC Băneasa Investments SA, cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Capitală, pentru un teren de 224 de hectare.

Ulterior, după pronunţarea acelei sentinţe, Popoviciu era identificat în Marea Britanie. Urmarea? O instanţă a dispus predarea lui la data de 12 iulie 2019. Totuși, Popoviciu a formulat apel și l-a câştigat. În motivarea Înaltei Curţi de Justiţie a Marii Britanii (ÎCJMB) se arată că omul de afaceri nu a fost judecat de un tribunal impartial.

Mai mult, se arată că el a „suferit o negare completă″ a drepturilor sale la un proces corect, conform prevederilor articolului 6 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Așadar, instanţa de la Londra a considerat că executarea unei pedepse cu închisoarea în urma unei condamnări abuzive ar fi „arbitrară″.

Despre eventuala extrădare s-a precizat că ar reprezenta o „negare flagrantă″ a dreptului său la libertate, protejat de articolul 5 al aceleiaşi convenţii europene. Intertitlurile aparțin autorului acestui articol.