Studiul Istoriei ar trebui să ne ducă pe o cale în care să nu repetăm greșelile trecutului. Numai că fie nu studiem suficient de mult, fie uităm foarte repede.
Așa că repetăm greșelile trecutului. În ultimele luni am petrecut mult timp în biblioteca Academiei Române citind presa. Am început cu Dimineața din 1913, am continuat cu Universul din 1918 și 1944, am sărit la Scânteia din 1947- 1948, Zig-Zag din 1990, România Liberă din 1956, almanahurile Curentul din 1940 și 1944, Santinela, Informația Zilei, până când la un moment dat le-am pierdut șirul.
Ce am constatat citind presa cotidiană care marchează istoria României este că avem o constantă de-a lungul timpului, o categorie de dușmani ai poporului. Nu veți găsi o perioadă în care altcineva să nu fie de vină pentru viața grea.
Dușmanul Poporului a avut întotdeauna un chip comun, doar numele era diferit. Erau fie speculanți și profitori în timpul războiului și ai perioadelor de criză, sabotori, chiaburi și moșieri, în timpul republicii populare, până la corupții zilelelor noastre. Aparatul politic și represiv, indiferent de vremuri, a avut nevoie
Tipul de justiție populară pe care-l experimentăm astăzi, abuzurile procurorilor și sistemul paralel îl putem regăsi în anii ’50, de la asesorii populari, până la Ana Pauker, putând găsi un corespondent în personajele zilei. Ceea ce face Istoria și mai interesantă.
P.S. Vă mulțumim pentru interesul arătat primului număr al revistei, sperăm să vă mulțumească și acesta.
...(citește mai departe pe evenimentulistoric.evz.ro)
Recomandările noastre
