Unul dintre subiectele fierbinți din ultimele luni ale jurnaliștilor din tot spațiul românesc nu este doar războiul ruso-ucrainean, dar și pericolul de prăbușire a Casei lui Aron Pumnul din Cernăuți, unde a locuit Mihai Eminescu, pe când era elev.

Situația catastrofală în care a ajuns imobilul din lut și paie, vechi de aproape 200 de ani, în ultimii doi ani de război, este invocată pe multe canale mediatice, ca urmare a unui avertisment, lansat de Ana-Cristina Mihaiesi-Tărâțeanu, fiica regretatului poet academician Vasile Tărâțeanu, în prezent, președintă a Fundației Culturale de Binefacere „Casa Limbii Române”. Ea solicită intervenția urgentă a autorităților române în salvarea Casei lui Aron Pumnul, prin consolidare și reabilitare, ajunsă în stare de degradare maximă, care de mai bine de 30 de ani, după destrămarea URSS, nu a fost o prioritate a autorităților.

În cazul prăbușirii pereților din lut și paie, imobilul nu va mai putea refăcut

În contextul integrării europene, experţi din Regiunea Cernăuți, R. Moldova şi România ridică nu doar problema ocrotirii şi valorificării celor mai importante monumente istorice din spaţiul românesc, dar şi a celor de pe teritoriul Ucrainei, care fac parte integrantă din patrimoniul nostru naţional.

Conform unei decizii a Consiliului Orășenesc Cernăuți, din 16 ianuarie 1990, în primul semestru al aceluiași an, Casa lui Aron Pumnul trebuia să fie eliberată de cele trei familii care locuiau acolo, pentru a o transforma într-un muzeu în memoria lui Mihai Eminescu. Abia în 2014, imobilul a fost eliberat. Amintim și de o hotărâre a Primăriei Cernăuți, din 1942, la solicitarea Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina, de a transforma locuința fruntașului Revoluției de la 1848 într-un muzeu literar-memorial.

De mai bine de 30 de ani, pe timp de pace, Casa lui Aron Pumnul din Cernăuți nu a putut fi conservată și restaurată, apoi, transformată într-un muzeu în memoria poetului Mihai Eminescu și a cărturarului Aron Pumnul, lingvist, filolog și istoric, profesorul geniului național, o personalitate influentă în context național secular. Aceasta în pofida repetatelor demersuri ale societății civile a românilor bucovineni din regiunea Cernăuți, în frunte cu regretatul scriitor Vasile Tărâțeanu, care au cerut sprijinul și intervenția autoritățile române și celor ucrainene. În pofida unor promisiuni bombastice (din anumite interese personale), dar și discuțiilor patriotice ale numeroaselor delegații, oficiale și neoficiale din România, care vizitau cu pietate și admirație obiectivul istoric.

Regretatul Vasile Tărâțeanu a avertizat, în repetate rânduri, că imobilul, constituit din lut și paie, se năruie în ritm alert, iar în cazul prăbușirii pereților, nu va mai putea fi refăcut. Surse din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional din Bucureşti declarau, în 2011, că un ONG din Cernăuţi ar fi avut asemenea atribuţii și toate şansele să rezolve problema restaurării Casei lui Aron Pumnul, cu ajutorul autorităţilor române, dar nu făcuse un asemenea demers. La ora actuală, din cauza vitezei cu care se năruie imobilul, există un risc foarte mare de a-l pierde, susțin reprezentanți ai societății civile din Cernăuți.

Autoritățile locale din Cernăuți insistă pe faptul că fosta proprietate a lui Aron Pumnul aparține acum statului ucrainean

Solicitată de evz.ro, Ana Cristina Mihaiesi Tărâțeanu, șefa Fundației Culturale de Binefacere „Casa Limbii Române”, declară: „Casa lui Aron Pumnul și terenul aferent al acesteia aparține statului ucrainean. Noi, fundația de binefacere, conducerea căreia am preluat-o, în 2020, de la tatăl meu, Vasile Tărâțeanu, am găsit mijloace de finanțare pentru reconstrucția acestui imobil. Cu regret, precum am spus, nu este proprietatea noastră, ca să putem începe lucrările, noi având doar un contract de administrare. Avem și un proiect de renovare a Casei Memoriale „Aron Pumnul”, inițiat cu sprijinul Consulatului Român din Cernăuți și a câtorva comisii mixte româno-ucrainene.”

La solicitarea fundației, conform Anei Cristina Mihaiesi Tărâțeanu, prima expertiză a imobilului a fost realizată, în 2015, de către o firmă specializată din Lviv – „Aрхеотектос”. Rugată să prezinte rezultatele expertizărilor și alte detalii privind administrarea imobilului și acțiunile de salvare a casei lui Aron Pumnul, intervievata ne-a răspuns: „La momentul actual, părerile și expresiile cu grijă trebuie alese, din cauza situației în care sunt românii din Ucraina”.

Fundația deținătoare a tuturor expertizărilor și proiectelor și autorilor acestora, ce vizează Casa lui Aron Pumnul, este obligată să dea publicității ideile de bază ale acestora, pentru o informare substanțială a specialiștilor și societății civile, pe etape, de până și după Independența Ucrainei. Actele privind concluziile și recomandările experților nu trebuie ascunse de ochii presei!

Factorii decizionali nu s-au grăbit să rezolve problema

În urma unei expertizări a casei, a fost descoperită o ramă originală de geam din timpul vieţii mentorului lui Mihai Eminovici, s-a păstrat şi fundamentul unde s-a aflat biblioteca, frecventată de iubiţii săi învăţăcei, între care şi viitorul nostru poet naţional Mihai Eminescu, potrivit spuselor Elenei Vântu-Tărâțeanu, directoarea Muzeului „Mihai Eminescu” din Cernăuți în presa bucovineană.

„În 2015, tata a depus un proiect la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, intitulat „Să dăm viaţă nouă Casei lui Aron Pumnul”, însă nu a fost susținut, ulterior, în 2021 – nici de către Administrația Regională de Stat din Cernăuți. Apoi, în 2022, după declanșarea războiului ruso-ucrainean, subiectul a ieșit din atenție, până am găsit un întreprinzător din România, care și-a asumat responsabilitatea de-a finanța lucrările de reabilitare a istoricului imobil.

Am solicitat din nou expertizarea casei și am elaborat un proiect nou. Cu regret, activitatea Comisiei Interguvernamentale Mixte Ucraineano-Române, de care depindea aprobarea noului proiect, nu a abordat această problemă în direcția dorită. Ba chiar mai mult, reprezentanții respectivei structuri ne-au amintit că imobilul vizat nu este proprietatea fundației sau a statului român, ci a statului ucrainean”, precizează Ana Cristina Tărâțeanu.

„Situația creată este greu de a fi gestionată de niște fundații. Problema trebuie rezolvată la nivel înalt”

După o vizită la Cernăuți, Angel Tîlvăr, actualul ministru al Apărării Naționale, promitea, în mai 2015, pe o rețea de socializare, că printr-un proiect propriu al Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni, Guvernul României va restaura şi va amenaja Casa Memorială „Aron Pumnul”. A fost o declarație și atâta tot.

Situația în care se află fosta proprietate a lui Aron Pumnul este greu de a fi gestionată de niște fundații, problema trebuie rezolvată la nivel înalt, explică jurnalistul și politologul Marin Gherman, originar din Cernăuți. „Pe parcursul anilor, autoritățile locale, inclusiv fostul guvernator al regiunii Cernăuți, au obstrucționat procesul de remediere a problemei. Consulatul României a găsit fonduri din surse private pentru reabilitarea imobilului respectiv, însă fostul guvernator al regiunii Cernăuți a decis subordonarea acestuia Ministerului Culturii din Kiev. Partea ucraineană a spus că va finanța toate lucrările de reabilitare a Casei lui Aron Pumnul și s-a început războiul”, afirmă Marin Gherman.

Probleme de patrimoniu românesc și european

În noiembrie 2021, Agenția de Știri BucPress informa că Administraţia Regională de Stat (ARS) Cernăuţi, împreună cu Consulatul General al României la Cernăuţi iniţiau reconstrucţia capitală a casei lui Aron Pumnul, unde urmează să amenajat Muzeul „Mihai Eminescu”. „A sosit timpul să ne întoarcem cu faţa la acest patrimoniu. Această casă trebuie să devină pentru decenii şi secole o platformă a dialogului între popoarele ucrainean şi român. Interacţionând, vom putea păstra capitalul cultural comun al Bucovinei şi Ucrainei”, declara pe atunci şeful ARS Cernăuţi, Serghii Osaciuk. La ora aceasta, autoritățile ucrainene nu dispun de asemenea mijloace.

Cert este că salvarea Casei lui Aron Pumnul, simbolul tuturor românilor, dar şi a cimitirului personalităților istorice din Cernăuţi, sunt probleme de patrimoniu istorico-cultural nu doar ale statului vecin, dar şi ale României şi R. Moldova. Ţin de păstrarea identităţii românilor băștinași din Ucraina, cea mai numeroasă „minoritate naţională” din acea ţară. Să nu admitem o asemenea pierdere grea, irecuperabilă, în special, pentru conștiința națională a românilor de peste hotare!

Pentru a afla ce a rămas din Casa lui Aron Pumnul, urmăriți documentarul „Casa lui Aron Pumnul din Cernăuți: nepăsare, uitare...”, realizat de echipa BucPress TV - plartformă de opinie și istorie românească: https://bitly.ws/3idhP .