Drepturile omului în Transnistria, în declin alarmant. Experții avertizează asupra riscurilor pentru integrarea europeană a Republicii Moldova

Drepturile omului în Transnistria, în declin alarmant. Experții avertizează asupra riscurilor pentru integrarea europeană a Republicii MoldovaSursa foto: Arhivă/EVZ

Republica Moldova. Situația drepturilor omului în regiunea transnistreană a înregistrat o deteriorare accentuată pe parcursul anului 2025, iar absența unui răspuns coerent și bine coordonat din partea autorităților constituționale riscă să afecteze atât procesul de reintegrare a regiunii, cât și parcursul european al Republicii Moldova.

Concluziile se regăsesc în Raportul Conferinței Naționale „Drepturile omului în regiunea transnistreană: provocări, răspunsuri, perspective de reintegrare și parcursul european”, prezentat public de Asociația Promo-LEX.

Documentul arată că anul trecut a fost marcat de o degradare sistemică a drepturilor fundamentale în regiune, pe fundalul unor crize suprapuse – de securitate, economice și sociale – care au amplificat vulnerabilitatea populației locale, în lipsa unor mecanisme eficiente de protecție.

Reprezentanții societății civile susțin că procesul de reintegrare nu poate avansa în absența unor garanții reale privind respectarea drepturilor omului. Totodată, aceștia avertizează că integrarea europeană a Republicii Moldova nu poate ignora situația sutelor de mii de cetățeni care trăiesc în afara controlului constituțional al statului.

Sursa foto: Promo-Lex

Autoritățile constituționale, chemate să își asume un rol mai activ

Directorul executiv al Asociației Promo-LEX, Ion Manole, subliniază că reintegrarea rămâne un proces complex, care necesită eforturi constante și coordonate.

„Reintegrarea este un proces dificil și complex, însă autoritățile și societatea nu pot evita responsabilitatea de a lucra serios, constant și eficient pe acest dosar. În stânga Nistrului trăiesc sute de mii de persoane, majoritatea cetățeni ai Republicii Moldova, iar fără garanții reale pentru respectarea drepturilor omului nu poate exista o reintegrare autentică”, a declarat Manole.

Experții atrag atenția că lipsa controlului constituțional asupra regiunii nu poate fi invocată drept justificare pentru inacțiune. Statul este obligat să intervină, să documenteze abuzurile și să ofere sprijin victimelor, chiar și în contextul unui mediu politic și de securitate complicat.

Situația drepturilor omului în regiunea transnistreană este grav afectată

Raportul evidențiază și deficiențe majore ale răspunsului instituțional de pe malul drept al Nistrului. Lipsa coordonării între instituțiile statului, resursele limitate și mecanismele insuficient dezvoltate fac ca persoanele eliberate din detenții ilegale să ajungă în Republica Moldova fără sprijin clar și fără un traseu stabil de reintegrare socială.

Viceprim-ministrul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, citat în raport, a declarat că „situația drepturilor omului în regiunea transnistreană este grav afectată de lipsa controlului constituțional, însă acest fapt nu exonerează autoritățile Republicii Moldova de obligația de a-și îndeplini responsabilitățile pozitive în domeniul protecției drepturilor omului”.

La rândul său, avocata Nicoleta Hriplivîi afirmă că aceste lacune instituționale creează un adevărat vid de protecție pentru victimele abuzurilor comise de regimul de la Tiraspol. Potrivit acesteia, persoanele care ajung pe malul drept nu dispun de un punct unic de contact, de asistență specializată și de un mecanism clar de integrare.

Deși autoritățile au inițiat investigații penale privind unele încălcări grave ale drepturilor omului comise în regiune, experții consideră că aceste demersuri trebuie consolidate prin politici coerente, instruiri specializate și implementarea unor mecanisme de justiție de tranziție orientate spre combaterea impunității.

Sursa foto: Promo-Lex

Educația, transformată în instrument de propagandă și militarizare

Un capitol aparte al raportului vizează situația copiilor și tinerilor din regiune. Specialiștii susțin că sistemul educațional nu mai funcționează ca un spațiu de dezvoltare și formare, ci a devenit un instrument de control ideologic și militarizare, cu efecte pe termen lung asupra unei întregi generații.

Analista Promo-LEX, Mihaela Șerpi, arată că procesul educațional este deturnat sistematic de structurile de facto și utilizat pentru promovarea rusificării, militarizării și îndoctrinării. Potrivit acesteia, copiii sunt expuși propagandei, sunt recrutați în structuri paramilitare și trimiși în tabere de instruire ideologică organizate în Federația Rusă, Belarus și în Crimeea ocupată.

În paralel, raportul indică existența unui control aproape total asupra spațiului informațional din regiune. Accesul la surse alternative de informare este limitat, iar mesajele oficiale sunt construite pentru a alimenta frica, izolarea și ostilitatea față de Republica Moldova și valorile occidentale.

Consilierul juridic al Promo-LEX, Dumitru Rusu, menționează că propaganda nu se limitează la mass-media, ci influențează toate domeniile vieții cotidiene, de la educație și cultură până la spațiul public și social.

Reintegrarea, imposibilă fără o abordare centrată pe oameni

Autorii raportului concluzionează că reintegrarea regiunii transnistrene reprezintă un proces de lungă durată, care nu poate fi redus la soluții politice rapide sau la formule tehnice. Fără o strategie coerentă, orientată spre protejarea drepturilor omului și sprijinirea cetățenilor afectați, riscurile vor continua să se răsfrângă nu doar asupra regiunii transnistrene, ci și asupra parcursului european al Republicii Moldova.

Experții avertizează că menținerea impunității, militarizarea educației, controlul informațional strict și lipsa unor mecanisme eficiente de sprijin pentru victime constituie vulnerabilități majore, capabile să submineze încrederea cetățenilor și credibilitatea angajamentelor asumate de Republica Moldova în raport cu Uniunea Europeană.