Drept internațional și intern în lumea greacă

Drept internațional și intern în lumea greacă. Dreptul internațional nu este invenția modernității. Grecii antici ne demonstrează asta

Drept internațional și intern în lumea greacă. Dreptul internațional și economic nu sunt invenția modernității. Grecii antici ne demonstrează asta

Tomis avea „Avocatul Poporului”

Cetatea Tomis oferă, de asemenea, informații despre magistrații cu rol în justiție. O inscripție tomitană din timpul lui Antoninus Pius (138-161) atestă existența unui apărător (ekdikos): ISM II 17:

„Noroc bun Sfatul și Poporul Metropolei Tomis [îl onoreaz ă] pe P. Aelius Caius, care a fost magistrat destoinic, ap ărător credincios [al intereselor cetății sale]”. În aceeași categorie a magistraților cu atribuții juridice îl putem include și pe nomophylax „păzitorul legii”. El era cel ce supraveghea executarea hotărârilor adoptate de Sfat și Adunare, veghea la plasarea decretelor în locațiile hotărâte, supraveghea arhiva în care erau depuse actele oficiale. Inscripția 7 de la Sinope atestă un nomophylax. Atribuții juridice aveau și prefecții poliției de la Tomis (astynomii).

Săptămâna Mare. Când se coc cozonacii și se vopsesc ouăle

1 Mai Muncitoresc! Sărbătoarea, confiscată de Lenin și Stalin

Așa cum ne lasă să înțelegem decretul  prin care magistrații cu rol în justiție aveau dreptul de a-i amenda cu 10 arginți pe zi, pe cei ce se sustrăgeau de la paza care trebuia organizată în cetăți: „Să aibă autoritatea de a-i amenda pe cei ce nu particip ă la paza cetății cu zece arginți pe zi și s ă-i pedepsească prin mijloacele pe care le vor considera necesare”.

Supraviețuirea „Avocatului Poporului” în perioada romană

În epoca imperială, ap ărătorul (defensor civitatis, ISM II 17) era, de fapt, un amortizor, un demnitar care trebuia să facă acceptabile măsurile administrației romane în cetatea Tomis. El avea o însărcinare excepțională, aceea de a sluji interesele cetății în situații de conflicte externe20. Cetatea Dionysopolis oferea unui cetățean din Odessos, Aristomenes al lui Dionysios, între avantajele calității de proxen și dreptul de a beneficia de avantajele justiției dionysopolitane: IGB I2 13 bis (secolul III a.Chr.): „Dionysopolitanii acordă lui Aristomenes al lui Dionysios din Odessos proxenia ... dreptul de a apela la justiția dionysopolitan ă etc.” Mai multe inscripții de la Odessos (IGB I2 37, bis, 38 bis, 41, 42) se referă la activități cu specific juridic.

Așadar dreptul nu este invenția modernității. Anticii știau să se organizeze încă din vremea grecilor, romanii ducând dreptul la un nivel superior celui grec, fapt ce a consolidat prestigiul și autoritatea.

Sursa foto: Descoperă.ro