Vaccinarea la copii este, din nefericire, un subiect de controversă în România, în ciuda evidențelor Organizației Mondiale a Sănătății care arată clar că, prin imunizare, în fiecare an sunt salvate viețile a 3 milioane de prunci. Suntem, în continuare, în plină epidemie de rujeolă. Ultimele date oficiale ale Institutului de Sănătate Publică arată că în România s-au înregistrat 8.803 cazuri de rujeolă (cu 310 mai multe decât cu o săptămână în urmă) și 32 de decese.

Se vehiculează pe Internet tot felul de „teorii”, pe care unii părinți ajung să le considere „adevăruri absolute” chiar dacă nu au absolut nicio bază științifică. Se spune că vaccinurile conţin mercur și aluminiu, că se fac prea multe și că organismul copiilor nu poate suporta expunerea la atâția antigeni într-un timp scurt. Toate, însă, sunt mituri, iar întreaga propagandă se bazează pe exploatarea unei dorințe firești a fiecărui părinte ca pruncul său să fie sănătos. Iar decizia de a nu vaccina copiii are exact efectul invers: îi expune pe micuți unor boli dezabilitante și, în multe prea multe cazuri, mortale. Ce sunt vaccinurile, ce conțin ele și cum funcționează, explică, în exclusivitate pentru EVZ, dr. Sandra Alexiu, vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF) și medic primar de medicina familiei. Nu în ultimul rând, este membru al Grupul de vaccinologie al SNMF.

- EVZ: Ce sunt vaccinurile și cum funcționează ele?

- Dr. Sandra Alexiu: Vaccinurile sunt produse pe care le încadrăm la medicamente. Mare parte dintre ele sunt utilizate, de fapt, la prevenirea unor boli infecțioase foarte grave, cu consecințe nefaste, dar și la prevenția unor forme grave de cancer. Vaccinurile sunt construite pornind de la capacitatea de apărare a organismului uman în fața unui agent infecțios extern. Atunci când organismul se întâlnește cu un microb care ar putea determina o boală infecțioasă, se activează mecanismele de apărare care declanșează o reacție în lanț pentru a apăra organele și organismul ca întreg. Numim un agent care declanșează această capacitate de apărare - antigen, iar „soldații” pe care organismul îi trimite în luptă împotriva agresorilor se numesc anticorpi.

Amplifică un proces natural

- Vorbim de anticorpi specifici fiecărei boli în parte?

- Organismul nostru este alcătuit în așa fel încât creează, în cele mai multe cazuri, anticorpi specifici, adică răspunde la o agresiune unicat, cu anticorpi unicat. Mai mult, o bună parte dintre microbi declanșează anticorpi de lungă durată, care au rolul de a apă- ra organismul de acei agresori, pe toată durata vieții lor. Mecanismele de sinteză ale vaccinurilor preiau în mare acest model. În sinteza unui vaccin, drept agresor este considerat un microb, fie virus fie bacterie, o parte a acelui microb, sau chiar o copie realizată genetic a unui fragment din microb. Uneori este necesar doar un mic fragment al peretelui unui microb, care are rolul de a declanșa reacția de apărare a organismului, adică sinteza de anticorpi, fără a provoca boala în sine. Această proprietate specifică a organismului este utilizată de ingineria genetică pentru a crea vaccinuri mult mai sigure decât cele sintetizate cu ani în urmă.

Importanța rapelului

- Unele se fac de mai multe ori. De ce?

- Unele vaccinuri utilizează virusuri moarte pentru sinteză, folosind doar capacitatea acestora de a declanșa anticorpi. Se numesc vaccinuri inactivate, iar pentru acestea este deseori nevoie de efectuarea mai multor doze pentru a obține din partea organismului un răspuns imun de calitate și de lungă durată. O schemă completă conține o serie de vaccinare primară (primodoze) și cel puțin un rapel, făcut la o anumită distanță de primovaccinare. Rapelul are rolul de a reaminti periodic sistemului imun uman să reacționeze prompt la intervenția agentului microbian, atunci când se întâlnește cu el. Ca urmare, organismul uman, în contact cu agresorul, va „scoate” imediat din starea de latență anticorpii protectori. Vaccinurile inactive au numeroase avantaje, printre ele inclusiv faptul că determină reacții locale extrem de rare și reduse ca intensitate, unele fiind și complet nedureroase.

Sunt persoane care nu pot fi imunizate

- Și vaccinurile care se fac într-o singură doză?

- Alte vaccinuri utilizează virusuri vii pentru sinteză, cărora li s-a atenuat mult capacitatea de a determina boli, păstrând doar capacitatea de a determina producția de anticorpi. Se numesc vaccinuri vii, atenuate. Pentru acestea este nevoie de efectuarea unui număr redus de doze pentru a obține imunitatea de lungă durată și este nevoie ca sistemul imun al omului să fie într-o bună stare de funcționare, pentru a produce anticorpii necesari. Din acest motiv, aceste vaccinuri nu pot fi de regulă administrate unor persoane care nu au un sistem imun funcțional (de exemplu pacienți cu boli care determină imunodeficiențe grave, HIV, TBC, pacienți splenectomizați, sau aflați în tratament de imunosupresie pentru diverse patologii). Acești pacienți nu pot fi protejați de aceste boli decât prin efectul imunității de grup sau de comunitate.

„Rata de vaccinare trebuie să fi e de 95%”

„Efetul de imunitate de comunitate / de grup constă în posibilitatea de a apăra persoanele care nu se pot vaccina (fie pentru că au anumite contraindicații temporare sau definitive, fie pentru că nu au atins vârsta necesară pentru vaccinare). Pentru a obține acest efect, este necesar ca rata de acoperire vaccinală să fie de 95% din populația eligibilă. O scădere a acestui procent sub 85% constituie o cotă de avarie și poate avea drept consecință scăderea capacității de apărare a unei comunități, apariția de cazuri cu boală infecțioasă respectivă, apoi apariția de focare de boală și, în cele din urmă, a epidemiilor, dacă această situație se prelungește. De aceea, atunci când ne gândim că un copil nevaccinat nu poate afecta un copil care este vaccinat, ar trebui să fim atenți la nuanțe. De fapt, decizia de a nu vaccina o persoană îi afectează obligatoriu și pe cei din jur, care altfel nu pot fi apărați decât prin efectul acestei imunități de comunitate. (…)”

Cantacuzino nu va putea produce toate vaccinurile

- EVZ: Anti-vacciniștii cer repornirea Institutului Cantacuzino. Ar mai fi bune acum vaccinurile pe care Cantacuzino le făcea în anii ’70-’80?

- Dr. Sandra Alexiu: Fără îndoială, ar fi utilă repornirea producției de vaccinuri la nivelul Institutului. Ar degreva mult cheltuielile Programului Național de Imunizare, dar în niciun caz nu poate înlocui toate vaccinurile moderne. Dar dacă am avea din nou vaccin BCG (Bacil Calmette Guerin, împotriva a două complicații grave ale tuberculozei la sugar, meningita tuberculoasă și miliaria), vaccin tetanic pentru elevi, gravide, plăgi, ar fi fără îndoială un mare pas înainte. Însă trebuie să ne cunoaștem limitele.  

„Amploarea efectelor secundare e nesemnifi cativă”

- EVZ: Ați întâlnit efecte adverse ale vaccinurilor?

- Dr. Sandra Alexiu: Sigur că am întâlnit în practica mea de 24 de ani efecte adverse ale vaccinurilor. Amploarea lor este, însă, nesemnificativă.

- Care sunt cele mai frecvente?

- Am văzut reacții locale (înroșirea locului administrării, căldură locală, discretă sensibilitate a locului vaccinării), generale (febră moderată, erupții cutanate discrete). Nu am întâlnit niciodată convulsii, reacții alergice, nici măcar ușoare, pierderi de conștiență, sau alte efecte descrise de rezumatul caracteristicilor produsului. De asemenea, nu am întâlnit regresii ale achizițiilor motorii sau psihice și nici efecte la distanță, nici la copil și nici la adult. Apariția lor ține de organism

- În ce condiții pot să apară? Militanții anti-vaccinare spun că nu sunt menționate în prospectele vaccinurilor…

- Reacțiile adverse sunt descrise în fiecare rezumat al caracteristicilor produsului (RCP), disponibil pe pagina de web a Agenției Naționale a Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) pentru fiecare produs înregistrat în România. De asemenea, pentru acestea se pot consulta și paginile de web europene (de exemplu EMA) sau internaționale. Un sistem promt și eficient de raportare a reacțiilor adverse este astăzi disponibil și în România, pe pagina ANMDM, unde pot raporta inclusiv rapid, electronic, online, atât medicii cât și pacienții. Apariția reacțiilor adverse ține mai ales de capacitatea individuală a organismelor de a procesa inocularea unui vaccin și reacția rapidă de apărare a acestuia.

 Imunizarea limitează circulația virusurilor

„Variola a făcut victime de-a lungul istoriei omului și este menționată încă din antichitate. Și tot de atunci datează încercă- rile de a lupta cu ea. Totuși, doar descoperirea vaccinului a permis încheierea acestei lupte. Poliomielita a făcut milioane de victime și a lăsat alte milioane de oameni schilodiți pe viață.

Din păcate mai există încă locuri în lume unde circulă virusul sălbatic și continuă să facă victime. Vaccinarea a reușit totuși limitarea circulației virusului. Datorită vaccinului suntem foarte aproape de momentul în care și această boală ar putea fi eradicată. Și alte boli au facut milioane de victime în istoria omenirii, iar limitarea lor astăzi este datorată vaccinurilor. Să aminitim aici marea epidemie de Gripă spaniolă din 1918 care a decimat lumea mai mult decât războaiele adunate împreună. Astăzi ne permitem să spunem în glumă că nu ne omoară o „banală gripă”, dar nu este adevărat. Gripa nu este banală și continuă să omoare, dar din fericire cazurile s-au redus mult ca impact (…)”.

„Compusul cu aluminiu stimulează răspunsul imunitar”

- EVZ: Mișcarea antivaccinare din România își bazează poziția pe anumite „teorii”. Prima ar fi aceea că vaccinurile conțin „aluminiul” și „mercur”. Ei susțin că „aceste metale grele omoară copiii”. Ce e, de fapt, în vaccinuri și ce rol au aceste substanțe? Cum acționează ele?

- Dr. Sandra Alexiu: Miș- carea anti-vaccinare folosește multe afirmații incorecte pe care le argumentează extrem de personal, fără a avea vreo bază științifică. Minime cunoștiințe elementare de chimie deprinse în cursul celor zece ani de studiu garantați de stat ne învață despre sistemul elementelor. Acolo se menționează clar care sunt metalele grele, iar mercurul (Hg) și Aluminiul (Al) nu se află printre ele. Mercurul și aluminiul sunt într-adevăr, metale, dar în natură se gă- sesc sub formă de compuși chimici care au roluri complet diferite, în funcție de compoziția lor. Nu putem compara compusul de aluminiu din folia alimentară cu cel din vaccinuri. Substanța care conține aluminiu din compoziția vaccinurilor are rol imunostimulant. Are rolul de a stimula răspunsul imun al organismului pentru a obține o reacție mai bună, mai stabilă și superioară din punct de vedere cantitativ și calitativ decât dacă nu ar fi folosit. Nu are rol toxic și nu se acumulează în depozite, nu face rău organismului. Mercurul nu se mai folosește deloc

- Și mercurul?

- Mercurul este și el inclus într-o mulțime de substanțe chimice, unele sunt vehiculate inclusiv prin alăptare, se regă- sesc în alimentele solide și lichide pe care le consumăm. Mai puțin în vaccinuri. În ciuda evidențelor, a conținutului explicit al vaccinurilor puse la dispoziția tuturor în mod transparent, anti-vacciniștii continuă să folosească această minciună. Trebuie spus clar: NU există mercur în vaccinuri. Compusul THIMEROSAL (Thiomersal) nu mai există în vaccinurile de astăzi. Era utilizat în trecut în vaccinurile multidoză, pentru a facilita conservarea optimă a acestora și pentru a scă- dea riscul de contaminare. Etilmercurul este un metabolit al thiomersalului. Astăzi, el nu mai există în vaccinuri, deoarece nu se mai utilizează vaccinuri multidoză!

„Copiii pot tolera foarte bine vaccinarea”

- EVZ: Aceiași activiști susțin că facem copiilor, la vârste fragede, prea multe vaccinuri ceea ce le-ar suprasolicita sistemul imunitar și chiar i-ar îmbolnăvi.

- Dr. Sandra Alexiu: Nu este deloc vorba de o suprasolicitare. În primul rând, administrăm copiilor vaccinuri la vârste fragede tocmai pentru a-i feri de bolile grave sau de complicațiile acestora care pot apărea la aceste vârste fragede. (…) E firesc, deci, să dorim să prevenim cât mai multe decese! Copiii pot tolera un număr foarte mare de antigene, un număr chiar greu de scris, vorbim de multe zerouri. De exemplu, la o amigdalită acută sunt șanse ca un copil să întâlnească peste 40 - 50 de antigene! În schimb, anti-vacciniștii susțin că administrarea unui vaccin compus din șase antigene este prea mult!? E doar o interpetare răuvoitoare și o manipulare a fricii părinților.

- Se îmbolnăvesc și mor mai multe persoane vaccinate decât nevaccinate?

- Cred că nici nu are rost să dezbatem o astfel de aberație. Există rapoarte statistice internaționale disponibile transparent care arată prăbușirea efectivă a incidențelor bolilor infecțioase după introducerea vaccinurilor. Noi nici nu mai știm astăzi cum arată unele din aceste boli (poliomielita, variola)!