Dosarul Victor Micula Jr. ajunge într-un punct critic. Apelul se blochează procedural, iar riscul prescripției planează asupra acuzațiilor-cheie

Victor Micula Jr. Sursa foto: Instagram

Dosarul penal în care este judecat Victor Micula, fiul omului de afaceri Viorel Micula, intră într-o fază complicată la Curtea de Apel Alba, unde judecarea apelului nu a ajuns încă la fondul cauzei.

Deși există o condamnare cu executare pronunțată în primă instanță, parcursul procedural din faza apelului riscă să producă un efect major: apropierea termenelor de prescripție pentru două dintre faptele considerate esențiale în dosar.

Apelul, amânat din motive procedurale

La ultimul termen, instanța de la Curtea de Apel Alba nu a intrat în analiza probelor sau a temeiniciei sentinței, ci a acceptat o nouă amânare, stabilind termen pentru 18 februarie.

Motivul a fost legat de solicitările apărării, care a susținut că nu are la dispoziție toate documentele necesare pentru formularea concluziilor finale.

Potrivit informațiilor publicate de Presshub, atât avocații lui Micula, cât și apărătorii polițiștilor condamnați în același dosar au cerut instanței explicații scrise privind respingerea unor cereri anterioare, inclusiv cele legate de schimbarea încadrării juridice a faptelor.

Instanța a admis aceste cereri, iar procesul continuă, deocamdată, fără prezența inculpatului. Victor Micula se află în Elveția, unde a transmis că urmează un tratament medical.

Condamnarea din primă instanță

În septembrie 2025, Tribunalul Bihor l-a condamnat pe Victor Micula la 3 ani și o lună de închisoare cu executare pentru două fapte de acces ilegal la sisteme informatice. Potrivit hotărârii, Micula ar fi accesat, fără drept, baze de date aparținând Ministerul Afacerilor Interne, cu sprijinul unor agenți de poliție.

În același dosar, trei polițiști au fost condamnați, la rândul lor, la pedepse cu executare, instanța reținând că aceștia i-ar fi pus la dispoziție inculpatului parole și acces la infrastructura informatică a Poliției.

Sentința a fost ulterior contopită cu o pedeapsă mai veche, rezultând aceeași durată totală de 3 ani și o lună de detenție.

Faptele și riscul prescripției

În prezent, două dintre capetele de acuzare analizate în apel se apropie de termenul de prescripție. Conform apărărilor formulate, una dintre fapte ar urma să se prescrie în aproximativ o lună, iar cealaltă la scurt timp după aceea.

Această situație transformă fiecare amânare într-un element esențial al strategiei de apărare, în condițiile în care o eventuală constatare a prescripției ar putea afecta substanțial construcția juridică a condamnării.

Critici privind competența instanței

Un alt punct ridicat în procedura apelului vizează competența judecătorilor care au pronunțat sentința inițială. Apărătorii polițiștilor condamnați au solicitat verificări privind specializarea completului de la Tribunalul Bihor în cauze de corupție, susținând că acest aspect ar fi relevant pentru validitatea hotărârii.

Și echipa de apărare a lui Victor Micula a mers pe o linie similară, cerând motivări scrise și detaliate pentru respingerea cererilor de schimbare a încadrării juridice.

Ce a reținut instanța în motivarea condamnării

Motivarea sentinței din primă instanță conține pasaje extrem de dure la adresa comportamentului inculpatului. Judecătorul a subliniat că sfidarea anchetei și lipsa asumării faptelor nu pot fi tolerate și că verdictul trebuie să transmită un semnal clar către funcționarii publici.

Magistratul a arătat că „integritatea și responsabilitatea sunt esențiale, iar încrederea cetățenilor în instituțiile statului trebuie protejată”.

Instanța a descris modul în care Victor Micula ar fi utilizat infrastructura Poliției „ca pe o jucărie personală”, beneficiind de sprijinul unor agenți care i-ar fi permis să evite sancțiuni, să participe la acțiuni operative și chiar să se comporte ca un polițist de facto.

Episoadele reținute de procurori

Un episod central îl vizează pe agentul Ovidiu Vaida, care l-ar fi luat pe Micula într-o autospecială de poliție și i-ar fi permis să interacționeze cu persoane legitimate și audiate. În alte situații, Micula ar fi accesat bazele de date ale Ministerului de Interne pentru a verifica informații despre persoane publice și membri ai familiei, „din distracție”.

Judecătorul a comparat aceste fapte cu „intrarea fără voie într-o casă străină”, subliniind că faptul că parolele au fost furnizate de polițiști nu înlătură caracterul ilegal al accesului.

În cazul unei agente implicate, instanța a reținut că „conduita inculpatei Erdei contravine în mod direct misiunii Poliției, afectând nu doar buna funcționare a sistemului informatic, ci și încrederea publicului în integritatea instituțiilor statului”.