„Licitația pentru corvete”. Înșiruirea asta de cuvinte a ajuns aproape o sintagmă, atât de mult a fost folosită în ultimele săptămâni. E normal, dat fiind că o afacere de aproximativ 1.6 miliarde de dolari naște pasiuni, stârnește interesul și, dacă pe lângă suma uriașă, adaugi și faptul că mizele sunt legate de securitatea României, a NATO și de nervozitatea crescândă a Rusiei, atunci povestea nu poate fi decât una de succes la public.

Am să pornesc în încercarea de astăzi de a afla mai multe despre afacere de la un comunicat al Ministerului Apărării Naționale: „Vineri, 11 ianuarie 2019, secretarul de stat pentru Armamente, Andrei Ignat, responsabil cu derularea procedurii de achiziţie aferentă Programului de înzestrare esenţial ‚Corvetă multifuncţională’, a prezentat ministrului Apărării Naţionale un raport de informare cu privire la acest subiect. Astfel, secretarul de stat a adus la cunoştinţă faptul că Departamentul pentru Armamente, prin semnătura sa, a sesizat Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel, în temeiul unor suspiciuni rezonabile privind derularea în deplină legalitate a procedurii, de natură să afecteze realizarea interesului naţional de securitate în ceea ce priveşte Programul de înzestrare esenţial ‚Corvetă multifuncţională’”

Acest comunicat oferă multe indicii privind ținta sesizării făcută de secretarul de stat ”pe Înzestrare”, funcție deținută și de Gabriel Leș, anterior momentului când a fost numit ministru. În primul rând, fiind vorba de o sesizare către un Parchet militar e evident că autorii sesizării suspectează că un militar activ este vinovat de comiterea unei infracțiuni. Alegerea unității de procuratură spune și ea multe.

E vorba de competența de cercetare a Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel. Din articolul 39 din noul Cod de Procedură Penală, referitor la competențele Curții Militare de Apel, aflăm că judecă „infracţiunile săvârşite de generali, mareşali şi amirali”. Este vorba în plângere de suspiciuni ridicate de un militar de acest grad? Posibil, pentru că discutăm de o afacere tratată la nivel înalt. Sursele mele spun că în sesizare nu sunt nominalizate persoane care ar fi săvârșit fapte penale, ci se vorbește doar de comisia constituită pentru acordarea contractului, membrii ei fiind de la Departamentul pentru Armamente și de la Romtehnica. Parte dintre ei sunt militari, parte sunt civili.

Observăm și că secretarul de stat nu a sesizat Secția Parchetelor Militare din Parchetul General, lucru care sugerează că plângerea nu vizează niciunul dintre numele de politicieni aflați în funcții importante care au fost vehiculate în ultimul timp ca având interese în afacerea corvetelor.

„Interesul național de securitate” se spune în comunicat. Competența Parchetului Curții Militare poate fi atrasă și de încadrarea faptelor. În lege se precizează că se judecă la această instanță ” infracţiunile privind securitatea naţională a României, prevăzute în legi speciale, săvârşite de militari”. Constatarea unor fapte penale în legătură cu această licitație clar ar însemna și constatarea unei atingeri aduse siguranței naționale. Dar poate nu e vorba de prevederi ale legilor speciale, ci de fapte prevăzute în Codul Penal.

„Curtea militară de apel judecă în primă instanţă: infracţiunile prevăzute de Codul penal la art. 394-397, 399-412 şi 438-445, săvârşite de militari”. Printre acestea sunt trădarea, trădarea prin transmiterea de informații, trădarea prin ajutarea inamicului, spionajul, comunicarea de informații false, nedenunțarea unor persoane care comit infracțiuni contra securității naționale.

Indică oare plângerea secretarului de stat Andrei Ignat astfel de fapte? Încadrează juriștii de la Înzestrare faptele la articole stricte din Cod? Iar apelăm la surse și ele spun că plângerea sesizează doar eventuale „vicii de procedură”, comise pe durata activității comisiei de licitație și „scurgeri de informații”, parte din ele fiind vizibile la o simplă parcurgere a presei din această perioadă, fără a fi indicați beneficiari ai acestor acțiuni dintre participanții la licitație.

Scopul plângerii pare a fi mai mult acela de a întârzia derularea licitației, până se încheie procesul din contencios care are ca obiect anularea hotărârii de guvern care a decis cumpărarea corvetelor. Se așteaptă ca Parchetul Curții Militare de Apel să decidă ce organ de anchetă este competent pentru a analiza plângerea și să fie declinată lucrarea. Apoi, dacă nu se va constata că nu s-a comis nicio infracțiune, procesul de licitație poate fi reluat.