Din cauza problemelor grave suferite în Dosarul „Ferma Băneasa”, care au culminat cu trimiterea după gratii, avocatul Robert Roșu a decis să se adreseze CEDO. Statul român trebuie să dea explicații în acest caz.

Condamnat în Dosarul Ferma Băneasa, de ceea ce a fost numit „Completul negru” de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCCJ), avocatul Robert Roșu a decis să acționeze în instanță statul român.

Decizia pe care a luat-o Robert Roșu, din cauza abuzului suferit

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) lucrează la acest caz, pentru a vedea modul în care au fost respectate drepturile omului în situația avocatului, cel care a ajuns în pușcărie pentru că și-a reprezentat clienții. Nu este vorba despre etapa apelului de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care s-a încheiat cu o soluție abuzivă și o încarcerare abuzivă, ci despre etapă urmăririi penale, în care procurorii Cornel David Decă și Monica Munteanu de la DNA–ST Brașov au avut grijă să îl defileze pe Robert Roșu în cătușe, să îi facă publice datele personale și să îl rețină abuziv, aspecte care astăzi fac subiectul unor întrebări adresate Statului român din partea CEDO.

Conform informațiilor celor de la luju.ro, pe rolul Tribunalului București a fost înregistrat dosarul nr. 13588/3/2022, aflat în procedura de regularizare, prin care avocatul Robert Roșu, în baza art. 539 Cod procedura penală (dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate) s-a îndreptat împotriva Statului, prin Ministerul Finanțelor Publice, pentru detenția nelegală de circa 11 luni de la Penitenciarele Rahova și Jilava, dispusă de Completul Negru de la Înalta Curte, format din judecătorii Ionuț Matei, Florentina Dragomir (ambii deja pensionați) și Alina Ioana Ilie în dosarul Fermă Băneasa. O detenție nelegală, dispusă printr-o decizie a Completului Negru ICCJ care ulterior a fost anulată în calea recursului în casație, când s-a hotărât achitarea definitivă a lui Robert Roșu.

Ce au ignorat magistrații de la ICCJ

În ceea ce privește acțiunea de la CEDO, ea a fost formulată la scurt timp după ce Înalta Curte de Casație și Justiție i-a dat câștig de cauza avocatului Roșu în față DNA, dar doar parțial, în timp ce se află în închisoare. Mai exact, în aprilie 2021, anterior deciziei firești de admitere a recursului în casație formulat de avocatul Robert Roșu, prin care s-a dispus punerea în libertate de îndată a acestuia, Înalta Curte a hotărât acordarea de daune morale de 25.000 lei avocatului Roșu, menținând astfel soluția Curții de Apel București din dosarul în care Roșu a cerut despăgubiri de ordin moral în procesul deschis DNA pentru divulgarea, fără drept, a unor interceptări și date personale din dosarul de urmărire penală și prin comunicatele de presă emise.

La stabilirea acestora daune, ICCJ nu a ținut însă cont de daunele suferite de Robert Roșu la momentul defilării în cătușe și nici de faptul că detenția să a fost nelegală. Despăgubirile de 25.000 lei au vizat doar scurgerile de informații nepublice din faza de urmărire penală a dosarului „Ferma Băneasa.”

În acțiunea de la CEDO, Robert Roșu a arătat că prezentarea sa în cătușe în spațiul public a fost „o măsură ilegală, inutilă, excesivă și disproporțională”, care a avut rolul de a-l umili, fiindu-i vădit încălcat dreptul la demnitate și la protecția imaginii sale, prejudiciindu-i inclusiv reputația de avocat.

„Plângerea la CEDO, depusă de Robert Roșu în 20 noiembrie 2021 (practic cu trei zile înainte că ICCJ să admită recursul în casație formulat de acesta și să dispună eliberarea de îndată din penitenciar) vizează tocmai caracterul abuziv și disproporționat al măsurilor de încătușare, coroborat cu prezentarea publică sub această formă de constrângere fizică în față mass-mediei, Robert Roșu invocând faptul că filmările din acele momente au fost difuzate în mod repetat atât pe TV, ziare și mediul online.

Mișcarea pe care au făcut-o cei de la CEDO

Or, a arătat în acțiunea să avocatul Robert Roșu, difuzarea repetată a imaginilor cu persoane încătușate au fost apte a inocula publicului percepția de vinovăție, aducând o gravă atingere dreptului la respectarea demnității umane și a dreptului la propria imagine, în condițiile în care acesta beneficia, potrivit legii, de prezumția de nevinovăție.

În prezent, la circa șapte luni de la deschiderea acțiunii la CEDO, judecătorii europeni cer Statului român să răspundă, până la dată de 17 octombrie 2022, la o serie de întrebări care au rolul de a prezența versiunea Guvernului față de situația din cazul lui Robert Roșu și față de încălcările care s-au comis în cazul sau”, mai menționează sursa citată.