O femeie a fost amendată cu suma de 1000 de ei pentru că s-a plimbat cu bichonul în parc. Sursă foto: Facebook Judecătoria Chișineu Criș, din județul Bihor, a fost chemată să soluționeze un caz unic, în care doi foști soți nu se puteau înțelege în legătură cu viitorul cățelului lor. În cele din urmă judecătorul a stabilit că animalul nu este un obiect de mobilier, care să fie împărțit, și a decis cine anume se va ocupa de el.
Judecătorul a decis în cele din urmă ca animalul să fie crescut în continuare de fosta soție.
Argumentele care au stat la baza acestei decizii se referă la faptul că femeia s-a ocupat mai mult de cățel, fapt dovedit din administrarea probelor, interogatoriul, respectiv declarațiile martorilor chemați să spună care este realitatea.
În procesul de partaj, care a urmat judecătorul a trebuit să stabilească la care dintre soți va lăsa spre creștere cățelul din rasa Bichon.
”Sub aspect sentimental (…), cățelul (…) joacă un rol important în menținerea unui echilibru și a unui suport sentimental în ceea ce o privește pe reclamantă. Aceasta este persoana care se ocupă de îngrijirea acestuia, de hrana lui, de plimbările și de toată atenția cuvenită. (…) Sub aspect juridic, (…) asupra clarificării problemei împărțirii drepturilor animelor de companie, jurisprudența internațională este neuniformă, unele instanțe socotind că ea trebuie analizată în cadrul partajului soților, altele că se pune în discuție atribuirea custodiei asupra unei ființe vii, aflate într-o puternică relație de afecțiune cu părțile din dosar.(…) Pentru aceste motive (…) dispune încredințarea câinelui (…) reclamantei”, se arată în decizia instanței”, se arată în sentința Judecătoriei Chișineu Criș.
Caz unic în România
Avocatul orădean Cristian Rusu, care a reușit să ofere argumente solide instanței de judecată, astfel încât patrupedul să fie încredințat spre creștere, fostei soții, spune că în România, practica judiciară pe acest subiect este zero.
În plus, mai spune avocatul, Codul Civil și cel de Procedură Civilă nu face referire la astfel de situații. Potrivit celor două acte fundamentale, un câine, de exemplu, se tratează la fel cu o masă sau cu o altă piesă de mobilier.
„Cu toate că în mod vădit nu putem omite însușirea de «ființă» în cazul unei vietăți, totuși pe plan național, sub aspect juridic, situația acesteia, în cazul unui partaj, nu este diferită de cea a unui scaun, a unei mașini ș.a. Și nu doar pe plan național. Exceptând câteva hotărâri izolate din Franța și Spania, jurisdicțiile europene nu recunosc animalului de companie un statut diferit de al oricărui alt bun mobil. În aceste fel, hotărârea obținută de cabinetul nostru nu este doar o premieră în România, ci și pentru jurisprudența europeană, în afara celor două state sus amintite (și nici acolo cu titlu unitar) nu s-au mai pronunțat soluții judiciare de asemenea factură”, a spus avocatul Cristian Rusu, pentru Bihon.
Recomandările noastre
