Doliu. Sursa foto: Arhiva Evz Unul dintre jucătorii care au făcut legendă la U Cluj a murit la vârsta de 90 de ani. I se spunea ”Moțul” și a jucat fotbal într-o perioadă în care mulți dintre actualii iubitori ai sportului cu balonul rotund nu erau născuți.
Simion Moguț a murit la 90 de ani, el fiind considerat una dintre legendele clubului, fiind iubit de fani.
Clubul Universitatea Cluj a anunțat decesul lui Simion Moguț, celui căruia apropiații îi spuneau ”Moțul.
”Drum lin spre îngeri, Simion Moguț! Simion Moguț a fost unul dintre cei 11 jucători trimiși în teren de Andrei Sepci în finala Cupei României din 1965 cu Dinamo Pitești. „Moțul” a avut intervenții salvatoare în acel joc disputat pe Stadionul „Republicii” din București, contribuind masiv la victoria ce ne-a adus primul și singurul trofeu din istorie. Născut pe 18 aprilie 1933 la Zlatna, Simion Moguț, poreclit și „Moțul”, a ajuns la Universitatea Cluj în 1959, pe când avea 26 de ani. Înainte de a ajunge la Cluj-Napoca, Simion Moguț mai jucase pentru Chimica Târnăveni, Dinamo Câmpina, Dinamo București și Dinamo Târgu-Jiu. Pentru „studenți”, el a evoluat timp de șapte sezoane, perioadă în care a strâns un total de 131 de meciuri cu ”U” pe piept”, a scris cei de la U Cluj.
Ne puteți urmări și pe Google News
sursa foto: U Cluj / facebook
A băut șampanie din Cupa României
În 1965, Moguț a făcut parte din lotul Universității Cluj care a reușit să câștige Cupa României la fotbal.
Simion Moguț a fost atunci, în 1965, portarul care a băut șampania din cupă, fapt considerat de autoritățile comuniste ca fiind de neiertat.
”Am fost repartizat pentru practică tocmai la Medgidia, dar în timpul liber tot la fotbal fugeam și mă antrenam cu echipa din localitate. Așa l-am cunoscut pe Dan Spătaru, care în acea perioadă juca fotbal la Medgidia. Întâmplarea a făcut ca tot în acea perioadă Universitatea Cluj, care se afla în vacanță la mare, să caute adversari pentru meciuri amicale și să ajungă la Medgidia, unde a perfectat un joc. Bun, începe jocul, nu pot să zic acum cu exactitate cât a fost scorul, cert este că la pauză vine la mine doctorul Luca și mă întreabă dacă nu vreau să joc în a doua repriză în poarta Universității. Fără prea multe discuții am trecut în cealaltă poartă și acolo am rămas! La numai câteva zile de la meci primesc o telegramă semnată de Handersman, care era șeful secției de fotbal de la Știința Cluj: ”După terminarea practicii de vară să îți faci transferul la Cluj. Bine Moguț, bine Moguț!” Am ajuns așadar la Cluj în vara lui 59 și am debutat în a doua etapă, la Petroșani, unde am și apărat un penalty într-un meci încheiat 1-1. Am jucat la ”U” până în 1966, ultimul meu meci cu U pe piept fiind un 5-0 contra Petrolului din Ploiești”, spunea Moguț, într-un interviu pentru numaiu.
Recomandările noastre
