Doamna Elina Basarab-prima scriitoare din România. A fost soția domnitorului Matei Basarab cel mai mare ctitor de mânăstiri din România și sora învățatului Udriște Năsturel.

Doamna Elina Basarab-prima scriitoare din România. A fost soția domnitorului Matei Basarab cel mai mare ctitor de mânăstiri din România și sora învățatului Udriște Năsturel.

Născută în 1598,  Elina a fost fiica postelnicului Radu Năsturel, căsătorit cu o boieroaică de viță veche, doamna Calea Calomfirescu. Bunicul matern a fost unul dintre cei mai destoinici căpitani de oști ai domnitorului lui Mihai Viteazul.  Ea era sora a marelui cărturar Udriște Năsturel.  Amândoi copiii au beneficiat de o educație aleasă, pe moșia Herești (Fierăști) din Ilfov, având o condiție materială demnă de cele mai bogate familii ale Apusului. Dobândise încă din copilărie cunoașterea limbilor slavonă și greacă. A devenit soția lui Matei, agă din Brâncoveni, în 1612, când ea avea 14 ani, iar Matei 33 de ani.

Elina Basarab -Doamna Țării Românești

Matei Basarab a devenit domn două decenii mai târziu, în 1632. Unicul lor fiu, Mateiaș a murit de mic. Neavând alți copii, în cursul căsătoriei de patru decenii, doamna Elina s-a dedicat activităților culturale și de ctitorire a lăcașurilor de cult, alături de soțul său (peste 46 la număr, depășindu-l pe Ștefan cel Mare în Moldova, deși domnia lui matei Basarab nu a însumat decât 22 de ani, în comparație cu 47 de ani cât a domnit Ștefan cel Mare n.a.). L-a înfiat pe fiul fratelui ei, botezat tot Mateiaș, însă acesta a murit la 17 ani, în 1643.

A asigurat conducerea țării, când soțul ei a plecat la Constantinopol pentru firmanul de învestitură. Doamna Elina s-a ocupat de promovarea științei, meșteșugului tiparului în Țara Românească, continuând demersurile Ecaterinei Salvaresso. Astfel, mănăstirile Govora, Dealu și Câmpulung vor fi îmbogățite fiecare cu o tiparniță.

Cu siguranță că ”Pravila de la Govora”, din timpul domnitorului Matei Basarab, unul din izvoarele majore ale dreptului românesc a fost creată și cu sprijinul Doamnei Țării, în 1640.

Doamna Elina Basarab scrie prefața la o carte „de top” a epocii. Un papă a fost mai târziu găsit mort cu textul original în mână

Doamna Elina poate fi considerată ca fiind printre primele scriitoare din Țara Românească. Și-a petrecut foarte mult timp ajutând la scrierea și traducerea unor cărți, de către celebrul său frate. Pe lângă sprijinul financiar acordat tipăririi, ea însăși a scris prefața unei cărți, intitulate ”Imitatio Christi” (Urmarea lui Hristos), semnate de către Thomas de Kempis, pe care fratele ei, Udriște Năsturel a tradus-o din limba latină, în limba slavonă.

Să nu uităm cât de importantă era cartea aceasta pentru catolici. Se spune că ”Imitatio Christi” era cartea care a fost găsită în mâna Papei Ioan Paul I care a murit la Vatican în 1978.

Cartea cu prefața Elinei Năsturel Basarab a fost publicată la 15 aprilie 1647, deci aproape 470 de ani în urmă, fapt consemnat inclusiv de istoricul Nicolae Iorga. Acesta, în 1932, i-a dedicat articolul Doamna Elina a Țării Românești ca patroană literară.

A murit în 1653, fiind plânsă de soțul său (acesta a ordonat ca pe piatra de mormânt a doamnei sale să fie specificat faptul că au fost căsătoriți patru decenii n.a.), care își va încheia domnia și viața în anul următor, 1654. În 1655,  după o serie de acțiuni soldate cu profanarea mormântului lor inițial de la Târgoviște, trupurile doamnei țării și ale soțului său au fost strămutate la mănăstirea Arnota, ctitoria lor din județul Vâlcea.