Guvernul României poate lua în considerare amnistierea cazurilor de condamnare pentru corupție și din timpul mandatului Leurei Kovesi, în calitate de procuror șef al Direcției Anticorupție (ADN). Acestă măsură a apărut pe fondul acuzațiilor tot mai intense din ultmii ani în cee ce privește tacticile deranjante și înșelătoare folosite pentru a atinge rata impresionantă de condamnare a organizației, de 92%. Preocupările unui sistem de justiție extrem de politizat, evitarea supremației legii și condamnarea la un proces corect i-au determinat pe unii dintre reprezentanții Guvernului să ia în considerare o astfel de acțiune dramatică.

La începutul acestei luni, într-un editorial realizat pentru Conservative Home, fostul ministru al Armatei Britanice, Lord Robathan, a declarat că demiterea lui Kovesi „lasă România la o răscruce de drum, acum liberă să atenueze preocupările unui sistem de justiție politizată și trecerea la una care prioritizează libertatea individului și supremația legii, mai presus de orice”, scrie newseurope.ro

 

Referindu-se la natura convingerilor obținute în timpul mandatului său, el a continuat să spună: „din păcate, multe dintre condamnările anticorupție care au fost lăudate anterior ar fi putut fi o consecință a corupției și a coluziunii dintre autorități, adesea sacrificând  drepturile omului, libertăților civile și independenței judecătorești.”

 

Există astfel de preocupări, din partea politicienilor occidentali de vârf, care au văzut că cererea pentru o amnistie crește. Ceea ce a fost anterior o cauză de alarmă în România, a trecut de frontierele, iar numărul celor care conștientizează abuzurile produse sub masca anticorupției, crește. În schimb, acest lucru a determinat Guvernul să ia în serios cerințele în favoarea unei amnistii, știind că, eventual, sute de condamnări nu pot fi considerate sigure.

 

Timp de 6 ani, sub conducerea lui Kovesi, DNA-ul s-a transformat treptat într-o operațiune atotputernică. Au fost desfășurate tactici întunecate, incluzând acuzații de fabricare a dovezilor, intimidarea martorilor și direcționarea procurorilor spre a-și ținti adversarii, indiferent de vrei dovadă a nelegiuirii. De-a lungul timpului, acest lucru s-a transformat într-un „modus operandi” pentru organizație, ceea ce a condus, în ultimă instanță, la demiterea lui Kovesi de luna trecută.

Poate că aspectul cel mai îngrijorător al activităților DNA-ului a fost relația puternică cu serviciile de securitate, de tipul SRI. La începutul acestui an, a fost dezvăluit faptul că între cele două organizații există 65 de protocoale secrete, provocând temeri asupra faptului DNA și SRI conlucrează  pentru a discredita numeroși politicieni, lideri, oameni de afaceri, dar și alte personalități importante care care s-au găsit, brusc, în linia lor de tragere. Cea mai îngrijorătoare parte a acestei înțelegeri a fost presupusa manipulare a judecătorilor, sprijinindu-i pe aceștia să ia anumite decizii într-o încălcare flagrantă a lui Habeus Corpus mai informează newseurope.ro

 

În luna mai a acestui an, Baroul European a remis o declarație care  prin care își exprima „profunda îngrijorare”  cu privire la interferența SRI în sistemul de justiție al României. Organizația care reprezintă peste un milion de avocați de pe întreg continentul, și-a subliniat temerile că implicarea SRI împiedică accesul cetățenilor la instanțele „libere și independente”. Acest nivel de interferență i-a determinat pe unii să facă comparații cu Securitatea din vremea epocii lui Ceaușescu. În luna martie a acestui an, Consilierul fostului secretar britanic de Externe, David Clark a scris despre „relația strânsă și secretă dintre DNA și SRI și despre rolul pe care îl joacă împreună în manipularea sistemului justiției penale prin mijloace sub acoperire și extraconstituționale”.

 

SRI s-a asigurat, de asemenea, că România a devenit una dintre cele mai urmărite națiuni de pe pământ. Pe larg, se înțelege faptul că DNA-ul se bazează pe SRI pentru a accesa o cantitate imensă de date personale cu privire la obiectivele lor, inclusiv prin interceptarea convorbirilor telefonice, ocolind necesitatea de a obține mandate sau ordine judecătorești. Într-un raport de anul trecut, Societatea Henry Jackson a relatat că SRI iterceptează 20.000 de convorbiri telefonice în copul de a combate corupția, numărul fiind de zece ori mai mare decât cel utilizat pentru combaterea terorismului. Acest lucru a ridicat întrebări legate de motivațiile lor, dincolo de o luptă nobilă împotriva corupției.

 

 

Aspectele relevante ale acestei lupte anti-corupție nu se termină aici. Criticii  atrag atenția asupra condițiilor de închisoare ale României. Condamnații sunt supuși unor condiții greu de imaginat, în ciuda faptului că nu au fost încă vinovați. Acest lucru a fost descris ca fiind o pedeapsă cu închisoarea, înainte ca vina să fie satbilită. Anul trecut, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a criticat puternic condițiile de închisoare ale țării, declarând că acestea ar putea fi considerate „inumane și degradante”.

 

Toți acești factori s-au strans la un loc  și au declanașat decizia Guvernul României de a lua considerare acțiunile pe care trebuie să le întreprindă. Atât DNA-ul, cât și SRI sunt instituțiile necesare în țară, atâta timp cât funcționează în conformitate cu legea și principiile justiției. Cu  tot „portofoliul” de presupuse abateri ale DNA-ului sub domnia lui Kovesi, miniștrii se confruntă cu o decizie dificilă, iar acum nu au de ales decât să emită o amnistie pentru convingeri care  nu mai pot fi considerate sigure.