Tudorel Toader, ministrul Justiției, a avut, sâmbătă, mai multe discutii cu reprezentanții din Comisiei de la Veneția.
Pentru a lămuri mai bine aspectele legate de modificările aduse legilor Justiție și pentru a elimina toate disputele legate de aceste aspecte, care au scos bucureștenii în stradă, Evenimentul Zile face o paralelă între acuzațiile aduse de cei care critică aceste modificări, prevederile consituționale, recomandările propuse de Comisia de la Veneția și, pentru prima dată EVZ, aduce în ochii opiniei publice instituțiile care au pus în discuție aceste modificări.
Acuzație
Prevederi Constituționale
Recomandări ale Comisiei de la Veneția
Cine a propus amendamentul / Motivare
S-a scos din legislație garanția de independență a procurorilor
”Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.”
„La fel ca orice autoritate de stat, inclusiv judecătorii, parchetul trebuie să fie responsabil în faţa publicului. Un mijloc tradiţional de a asigura această responsabilitate este controlul exercitat de către executiv, care oferă legitimitate democratică indirectă prin dependenţa executivului de cei aleşi în Parlament.”
Consiliul Superior al Magistraturii
"Procurorul este pus de facto sub autoritatea ministrului justiției, adică sub control politic."
”Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.”
„La fel ca orice autoritate de stat, inclusiv judecătorii, parchetul trebuie să fie responsabil în faţa publicului. Un mijloc tradiţional de a asigura această responsabilitate este controlul exercitat de către executiv, care oferă legitimitate democratică indirectă prin dependenţa executivului de cei aleşi în Parlament.”
Consiliul Superior al Magistraturii
"Apare Secția specială de investigare a infracțiunilor comise de magistraţi."
Cei 20 de procurori din cadrul secției vor fi ușor de controlat.
„Pe parcursul activităţii sale cu privire la anumite state, Comisia de la Veneţia a criticat uneori puterile excesive ale parchetelor. În sistemul sovietic, parchetul a reprezentat un mijloc puternic de a controla puterea judecătorească şi, câtorva state, încă există rămăşiţe ale acestui sistem. Există riscul ca un parchet ultra-puternic să devină o autoritate distinctă, fără niciun fel de responsabilitate. Unul dintre scopurile prezentului raport este tocmai evitarea acestui risc.”
Uniunea Națională a Judecătorilor din România.
Această secţie există deja, doar că se află în interiorul DNA, lucru problematic ţinând cont de faptul că procurorul DNA căruia un judecător îi respinge cauza în instanță îi poate face acestuia dosar penal.
Şeful Secţiei Speciale va fi numit doar de CSM, fără alte filtre.
Art 123
(1)" Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), organ colectiv, este garantul independenţei justiţiei.
Uniunea Națională a Judecătorilor din România.
Spre deosebire de acest mecanism care asigură independența e orice ingerință politică, în legislația actuală, şeful serviciului de investigare a magistraţilor din DNA este numit direct prin ordin de Laura Codruţa Kovesi (care la rândul ei este numită politic).
Procurorii Secţiei Speciale vor putea ancheta magistrații incomozi sau scăpa pe cei obedienţi.
Oricât de importantă ar fi libertatea magistraţilor în exerciţiul funcţiei lor judiciare, ea nu presupune lipsa tragerii la răspundere
Uniunea Națională a Judecătorilor din România.
Dimpotrivă, actuala structură, din cadrul DNA acţionează la comandă, împotriva magistraţilor. Un exemplu concludent este dosarul fostului procuror General, Tiberiu Niţu. Au trecut aproape doi ani de la punerea sub urmărire penală şi Niţu nu a fost încă trimis în judecată.
Statul este obligat să se întoarcă împotriva magistraților care au luat decizii cu gravă neglijență sau rea credinţă.
Grava neglijență este o formulă vagă, care va încuraja hărțuirea procurorilor care obțin achitări.
Art. 16 – Egalitatea în drepturi
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege
Oricât de importantă ar fi libertatea magistraţilor în exerciţiul funcţiei lor judiciare, ea nu presupune lipsa tragerii la răspundere. Independenţa magistraţilor serveşte pentru salvgardarea drepturilor si a libertăţilor lor individuale, în conformitate cu legea. Daca se face abuz de puterea judiciară și dacă este folosită greşit, ea nu poate servi scopului pe care îl urmăreşte.(Opinia nr. 880/2017)
Aceste modificări s-au operat majoritatea împotriva voinței magistraţilor".
ART. 61
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
Majoritatea modificărilor reprezintă amendamente preluate de la CSM, AMR şi UNJR. UNJR este principala asociaţie a judecătorilor, AMR are peste 1000 de membri, iar CSM reprezintă toţi magistraţii din România.
Au fost invitaţi la dezbaterile din Parlament toţi cei care au depus amendamente
Spre deosebire de legile actuale care au fost adoptate de Guvernul Boc-Macovei prin angajarea răspunderii, fără aviz CSM și fără consultări cu magistrații.
Şeful statului nu va mai putea refuza propunerile de numire în funcțiile de conducere la Înalta Curte, nici măcar o singură dată."
ART 126
4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.”
Art. 94
Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii
(2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.
Consiliul Superior al Magistraturii
Printr-o eventuală respingere, preşedintele încalcă prevederile legale potrivit cărora un judecător ajunge să fie desemnat de CSM pentru funcţia de preşedinte al ICCJ.
Nu este o prevedere neconstituţională întrucât această prerogativă a Președintelui este prevăzută în lege, nu în Constituție. Deci poate fi modificată tot prin lege.
Recomandările noastre
