Deși exonerat de responsabilitate juridică, în urma unui audit intern și a unui raport făcut chiar de bancă, acesta a fost nevoit să-și prezinte demisia după ce rapoarte succesive au revelat că banca a creat cel mai mare mecanism de spălare de bani din Europa, care a determinat și cel mai mare scandal atunci când s-au verificat tranzacții suspicioase de 200 miliarde de euro (234 miliarde de dolari), majoritatea dovedindu-se spălare de bani, despre care o sursă internă a dezvăluit încă din 2014 că e vorba despre banii Președintelui rus Vladimir Putin, ai familiei sale și ai serviciilor secrete ruse.

Subiectul e departe de a se fi închis, deoarece majoritatea tranzacțiilor s-au făcut în dolari, iar partea din raport care analizează modul în care banca daneză a respectat legislația SUA în materie nu a fost dat publicității, ci a rămas secretă. Amenințarea privind o amendă uriașă din partea Trezoreriei americane ar putea veni, cu atât mai importantă cu cât tranzacțiile vizează mare parte dintre persoanele implicate în tranzacțiile suspicioase și spălările de bani se aflau deja sub sancțiuni internaționale.

Astfel, în luna septembrie, banca olandeză ING a plătit – în baza unei înțelegeri cu autoritățile americane – 775 milioane de euro, adică circa 900 milioane de dolari amendă, după ce a recunoscut că procedurile interne au permis grupărilor criminale să spele bani prin conturile sale (fiind vorba despre carteluri de droguri mexicane, cu precădere). În momentul de față, banca letonă ABLV este acuzată de autoritățile americane pentru acoperirea spălărilor de bani, i s-au interzis tranzacțiile cu dolari și accesul la credite, iar tranzacțiile internaționale au intrat în colaps, banca mergând spre faliment. Dasnke Bank nu are licență pentru Statele Unite, dar chiar și așa, o pedeapsă de tipul blocării tranzacțiilor băncilor corespondente din SUA cu Danske ar duce la faliment și închiderea celei mai mari bănci din Danemarca.

Problemele băncii daneze au ținut de proceduri laxe în materie de control și îndeplinire a procedurilor, acceptând riscuri mari în afaceri, cu profituri mari dar și riscuri proporționale la tranzacții suspicioase, cu precădere prin filiala din Estonia. Aici, din cauza costurilor platformelor online – se menționează în raport – Danske Bank ar fi evitat să respecte procedurile, și asta în ciuda apelurilor UE privind combaterea tranzacțiilor suspicioase și a acțiunilor programate de spălare de bani, de unde atenția crescândă a SUA pentru operațiunile băncii.

Danske Bank a efectuat un control complet asupra a 15.000 de clienți și peste 9,5 milioane de tranzacții din perioada 2007-2015, concluzionând că nici directorul executiv Borgan, nici Președintele băncii, Ole Andersen, nu și-au încălcat obligațiile legale. Totuși portofoliul filialei estoniene s-a dovedit a conține peste 10.000 de clienți înregistrați în 90 de state între care cele mai prezente sunt Rusia, Marea Britanie, Insulele Virgine Britanice și Finlanda, cu o treime dintre ei deveniți clienți în 2007, anul de când datează primele avertismente privind spălătoria daneză de bani.

Autoritățile de reglementare din Estonia și Danemarca au reacționat chiar din primele momente privind spălarea de bani făcută prin filiala băncii. Astfel, raportul menționează că Danske Bank a fost criticată de către reglementatorul Estonian în 2007 și acesta a avut informații schimbate cu autoritatea daneză de reglementare legat de „activitatea criminală în cea mai pură formă, inclusiv spălarea de bani” estimată la miliarde de ruble pe lună, potrivit Reuters, care dă publicității elementele din raport.

Dar cea mai mare problemă incriminată rămâne relatarea făcută de către o persoană din interiorul băncii către autoritățile estoniene odată ce a identificat numele și identitatea unora dintre cei care tranzacționau – Vladimir Putin, familia sa, serviciile secrete ruse – în 2014, după anexarea Crimeii și în plină agresiune rusă în Estul Ucrainei, când sancțiunile europene asupra persoanelor implicate erau deja aplicate la nivel european. Raportul susține că alegațiile din interior, ajunse în spațiul public prin media, nu au fost investigate de bancă cum trebuie, nu au fost comunicate bordului băncii, Danske Bank nereușind să ia măsuri măcar în 2014 și să întărească, după cum era necesar, procedurile de control a tranzacțiilor. Autoritățile estoniene au sancționat, în mod repetat, apetitul pentru risc și unul invers proporțional pentru controlul riscului la filiala estoniană a Danske Bank.

Înaintea izbucnirii acestui scandal, banca daneză reușise să echilibreze problemele cu reglementatorul estonian și danez și să-și așeze problemele de imagine. Acțiunile sale sub Borgen s-au dublat, dar banca a pierdut o treime din valoare anul acesta, de la primele semne ale scandalului. Danske Bank a examinat tranzacțiile a peste 6.200 de clienți de la începutul scandalului și menționează, în propriul raport, că o parte semnificativă dintre aceștia au făcut plăți suspectate a fi parte a schemelor de spălare de bani. De altfel, din iulie 2017, Danemarca și Estonia au pornit investigații cu acuzații penale la adresa băncii. În urma acestor pași, banca a lansat avertismente, a sancționat din personal, a demis din funcții a tăiat bonusurile unor angajați și a făcut ea însăși sesizări către autorități vizândui pe angajații săi care nu respectau reglementările interne. Prea puțin, prea târziu, și limitat, problema fiind una sistemică și care excedea respectarea procedurilor, problema fiind exact aceste proceduri care au permis valorificarea vulnerabilităților la control de către entitățile ruse, în plin scandal al introducerii sancțiunilor internaționale. Acțiunile sancționatorii internaționale urmează.