Două cazuri de moarte în condiţii suspecte s-au numărat printre motivele pentru care unii senatori americani cereau suspendarea clauzei naţiunii celei mai privilegiate în relaţia cu România.

Nicolae Gavrilescu, fost ambasador al României la Washington în perioada 1985-1987, a fost audiat în procesul torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu, foştii ofiţeri ai Direcţiei a VI-a a Securităţii, Vasile Hodiş şi Marin Pîrvulescu, trimişi în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii.

Fostul diplomat, în vârstă de 91 de ani, a relatat în faţa instanţei că numele disidentului Gheorghe Ursu figura alături de cel al actorului maghiar Arpad Visky - arestat şi el de autorităţile regimului comunist - pe o listă a congresmenilior americani care se opuneau menţinerii în SUA a clauzei naţiunii celei mai privilegiate în privinţa României.

„În 1985 am fost întrebat la Senatul SUA, punctual, dacă ştiu ceva despre Gheorghe Ursu, care a fost arestat. Nu ştiam nimic, pentru că o lungă perioadă de timp nu mai fusesem în România. Fusesem ambasador şapte ani în China şi trei în America. Nu am cerut informaţii din România, ci doar am informat autorităţile române despre interesul Senatului cu privire la persoana domnului Ursu”, a relatat fostul ambasador.

Două morţi suspecte

Nicolae Gavrilescu a declarat că una dintre preocupările lui ca ambasador era revalidarea clauzei naţiunii celei mai favorizate cu privire la România, care se lua în discuţie anual, deoarece însemna multe facilităţi economice. „SUA nu a suspendat clauza niciodată. În 1987 clauza a fost revalidată, dar a fost suspendată apoi de Ceauşescu”, a declarat Gavrilescu.

Fostul ambasador a confirmat, întrebat de avocatul părţilor vătămate, că două cazuri de morţi suspecte au fost printre motivele pentru care unii senatori americani se opuneau, în 1987, revalidării clauzei României: cel al inginerului Gheorghe Ursu şi cel al actorului maghiar Arpad Visky, care, condamnat fiind pentru „defăimarea României, a poporului român şi a sistemului socialist” se sinucide la scurt timp de la eliberarea din închisoare, fiindu- i interzis să se întoarcă pe scenă. Moartea sa este considerată una controversată, mulţi spunând că Securitatea ar fi jucat un rol în decesul acestuia.

„Printre motive s-au mai numărat demolarea sinagogii spaniole, demolarea bisericii de la Sfânta Vineri. În Senatul american au fost şapte senatori evrei la origine care au decis să nu mai sprijine clauza Românie datorită demolărilor de la Bucureşti. Din câte ştiu, Raportul Departamentului de Stat era critic la adresa României, dar susţinea totuşi revalidarea clauzei. Convocarea mea de către Departamentul de Stat a fost într-un singur caz: să informez în legătură cu starea de sănătate a lui Ceauşescu. Erau convinşi că Ceauşescu e bolnav şi nu mai este capabil să conducă ţara ca în anii anteriori”, a spus Gavrilescu.

Blocurile „cu bulină”, motivul revoltei disidentului Ursu

Audiat în cadrul procesului, fiul disidentului Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, a relatat că în prezent avem 300 de blocuri încadrate în clasa I de risc seismic şi alte 4.000 încadrate în clasa a II-a ca urmare a unui „ordin criminal” al lui Nicolae Ceauşescu, acesta fiind şi motivul pentru care tatăl său s-a revoltat împotriva regimului: dictatorul a ordonat ca blocurile „burghezo-moşiereşti” afectate de cutremurul din 1977 să nu fie consolidate, deoarece voia ca toate resursele financiare şi umane să fie alocate construirii Casei Poporului.

„În 1985 tatăl meu a început să fie urmărit şi anchetat pentru că avea o atitudine ostilă statului comunist. (...) Tatăl meu a fost desemnat după cutremurul din 77 pentru consolidarea blocului Patria, pentru că era specialist în asigurări seismice. În acea calitate a realizat un proiect de consolidare care a fost respins chiar de către Nicolae Ceauşescu într-o şedinţă. Ceauşescu avea interesul de a opri toate consolidările la blocurile afectate de cutremur. Le-a spus şefilor de proiect că s-au făcut abuzuri şi exagerări şi că nu mai au voie să consolideze, sub sancţiunea închisorii. A spus să le tencuiască. Tatăl meu nu a suportat această idee, mai ales pentru soarta locatarilor, care nu au fost nici evacuaţi, nici informaţi. Tatăl meu i-a anunţat pe locatarii din blocul Patria. Nu avea cum să îi anunţe şi pe ceilalţi, aşa că s-a hotărât să scrie o scrisoare la Europa Liberă”, a declarat fiul lui Gheorghe Ursu