"Cu fiecare zi ce trece, construcţia numită Uniunea Europeană prezintă semne tot mai clare de îmbolnăvire. Ceva nu funcţionează şi e foarte probabil să nu funcţioneze niciodată. Din acest motiv, voci din ce în ce mai răsunătoare anunţă declinul Europei. Criza grecească, criza ucraineană, criza refugiaţilor sunt doar câteva dintre problemele care arată că statelor care alcătuiesc marea familie europeană (28 de state) le este greu să acţioneze ca un întreg", spune autorul lucrării, Fănel Teodoraşcu.

Cercetătătorul gălăţean aminteşte că deşi la finele perioadei interbelice, odată cu terminarea celui de-al doilea război mondial, România nu a contat în niciun fel în planurile realizării familiei europene, intrând în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, lucrurile nu au stat tot timpul în felul acesta. "Planuri de realizare a unui stat federal care să cuprindă ţările europene au existat şi înainte de epoca interbelică, după cum vom vedea în cele ce urmează. Anii dintre cele două războaie mondiale au fost marcaţi de zbateri politice pe marginea acestei teme nemaiîntâlnite până atunci", susţine cercetătorul.

Federalizarea Europei, o problemă a societăţii interbelice

În România, interesul faţă de acest subiect era la fel de mare ca în orice alt stat european care ieşise din război cu ceva câştiguri teritoriale şi nu dorea izbucnirea unui nou cataclism mondial. "Este de la sine înţeles că oamenii de stat români au abordat problema unirii statelor europene într-unul singur în discursurile ţinute atât în ţară, cât şi în străinătate. Ceea ce ne interesează pe noi, însă, este modul în care tema „federalizării Europei” era tratată în presa interbelică", mai precizează autorul.

Această carte se adresează, în special, studenților care doresc să se specializeze în comunicare, relaţii internaţionale, jurnalism sau ştiinţe politice, dar şi pentru cercetători sau curioşi care doresc să înţeleagă prezentul şi viitorul Europei cu o incursiune în presa din urmp cu peste şapte decenii.

Lucrarea conţine texte publicate în presa românească (locală şi centrală), în anii dintre cele două războaie mondiale, pe marginea planului de organizare a unei Uniuni Federale Europene al lui Aristide Briand. Unele dintre textele asupra cărora mi-am oprit atenţia au fost reproduse în întregime, pentru a fi redată cu fidelitate atmosfera care exista, în anii dintre cele două războaie mondiale, în jurul acestei chestiuni. Lucrarea mai conţine şi un studiu despre modul în care era percepută de către publicul interbelic imaginea omului politic din România", mai punctează Fănel Teodoraşcu.