Dieta flexitariană, alternativa fără restricții alimentare

Dieta flexitariană, alternativa fără restricții alimentare Sursa foto: Arhiva EvZ

Dieta flexitariană reprezintă o alternativă permisivă pentru persoanele care vor să scape de kilogramele acumulate peste iarnă. Este o dietă care nu pune accentul pe resticții, ci mai degrabă pe echilibru.

Inventată de dieteticianul Dawn Jackson Blatner, dieta flexitariană nu presupune număratul caloriilor. Se bazează pe alternarea alimentelor și adoptarea unui stil de viață sănătos. Astfel, oamenii se pot bucura de produsele de origine animală și de beneficiile alimentației vegetariene. Totul constă în combinarea cu moderație a celor două tipuri de alimente.

Dieta flexitarină, o alternativă fără prea multe restricții

Persoanele care aleg dieta flexitariană vor consuma o alimentație bazată cu precădere pe fructe, legume, cereale integrale. Nutrienții, fibrele și antioxidanții contribuie semnificativ la menținerea sănătății. Dar, pe lângă alimentația bazată pe legume, fructe și cereale, dieta flexitarină permite și consumul de carne, ouă sau produse din lactate. Succesul dietei constă în moderație.

Pe lângă eliminarea kilogramelor în plus, dieta flexitariană are beneficii numeroase, de la îmbunătățirea digestiei, până la scăderea riscului de apariție a bolilor cardiovasculare. Nu în ultimul rând, are un impact pozitiv asupra mediului înconjurător.

Ne puteți urmări și pe Google News

Atunci când a creat dieta flexitariană, dieteticianul Dawn Jackson Blatner s-a gândit la următoarele principii. În primul rând trebuie să consumați fructe, legume, și cereale integrale. Apoi, concetnrați-vă pe proteinele din plante, și nu pe cele de origine animală.

Dieta flexitariană: alimentație și principii

Sursa foto: Dreamstime.com

Produse pe care să le includeți în alimentație

Din când în când puteți alterna proteinele din plante și cu produsele de origine animală. Trebuie menționat că zahărul și dulciurile trebuuie evitate pe cât de mult posibil. De asemnea, este indicat să consumați cât mai puține alimente procesate. Dieta flexitariană dă mai multe rezultate atunci când următoarele alimente sunt consumate cu regularitate:

  • Proteine: soia, tofu, tempeh, leguminoase, linte;
  • Legume fără amidon: verdeață, ardei gras, varză de Bruxelles, fasole verde, morcovi, conopidă;
  • Legume cu amidon: dovlecei de iarnă, mazăre, porumb, cartofi dulci;
  • Fructe: mere, portocale, fructe de pădure, struguri, cireșe;
  • Cerealele integrale: quinoa, teff, hrișcă, semințe;
  • alte grăsimi sănătoase: migdale, semințe de in, semințe de chia, nuci, caju, fistic, unt de arahide, avocado, măsline, nucă de cocos;
  • Alternative de lapte pe bază de plante: lapte de migdale, nucă de cocos, cânepă și soia neîndulcite;
  • Ierburi și condimente: busuioc, oregano, mentă, cimbru, chimen, turmeric, ghimbir;
  • Condimente: sos de soia cu conținut redus de sodiu, oțet de mere, salsa, muștar, drojdie nutritivă, ketchup fără zahăr adăugat:
  • Băuturi: apă plată, ceai, cafea.

Dieta flexitariană, produse de origine animală permise

  • Ouă: de la păsări crescute în aer liber sau crescute pe pășune;
  • Păsări de curte: ecologice, crescute în aer liber sau pe pășune;
  • Pește: sălbatic;
  • Carne: hrănită cu iarbă sau crescută la pășune;
  • Lactate: organice, din animale hrănite cu iarbă sau pășunate.

Dacă se respectă principiile enunțate de dieteticianul Dawn Jackson Blatner, dieta flexitariană poate aduce beneficii numeroase pentru sănătate. Din nou, trebuie amintim că se impune o atenție desoebită auspra ehilibrului nutirițional și a calității alimentelor.

Dieta flexitariană: cum poți combina alimentele pentru o sănătate de fier

Sursa foto: Dreamstime.com

Dieta flexitariană, beneficii pentru organism

Nutriționiștii pot oferi îndrumare specializată și sfaturi suplimentare pentru un plan alimentar sănătos și echilibrat. Odată ce ați întocmit planul alimentar luați în considerare că o dietă flexitariană ca la carte aduce următoarele beneficii:

  • Sănătatea inimii;
  • Controlul greutății corporale;
  • Digestie îmbunătățită;
  • Reducerea riscului pentru anumite boli;
  • Susținerea sănătății oaselor;
  • Reducerea impactului asupra mediului;
  • Diversitate alimentară și gusturi noi, potrivit Libertatea.