Diaspora în consens cu oengiștii autohtoni: „Salbele de hidrocentrale pun în pericol natura!”

Mai multe asociații din țară și din diaspora se adresează Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca-Palmer, printr-o scrisoare deschisă în care protestează față de înmulțirea construcțiilor de hidrocentrale în România.

„În urma veştilor bune legate de propunerea de a introduce Roşia Montană pe lista UNESCO şi după ce v-aţi declarat sprijinul pentru această localitate atât de vitregită până acum, după ce aţi început să mergeţi pe teren pentru a evalua situaţia în care se află pădurile României şi după revocarea a cinci membri ai Consiliului de Administrație a Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, avem speranţa că vă veţi îndrepta atenţia şi către un subiect extrem de dureros şi cu consecinţe iremediabile asupra mediului: construcţia de microhidrocentrale pe râurile de munte”, se arată ,în scrisoarea comună a ONG-urilor respective.

„Râul Nera, afectat iremediabil”

La APM Caraş-Severin s-a depus recent spre avizare documentaţia pentru realizarea unor microhidrocentrale la Prigor, ce vor afecta iremediabil Râul Nera pe toată întinderea sa. Proiectul se află la mai puţin de 20km de situl Natura 2000 RO SCI0375, ceea ce contravine Avizului de Mediu 10938-2013 al MMP, pag 14, pct.III2, se mai arată în comunicatul primit la redacție.

Serviciul militar obligatoriu. România trebuie să-și întărească sistemul de apărare

Românii nu scapă de noi impozite. Categoriile ce vor fi vizate să rămână cu mai puțini bani

Se pune întrebarea de ce ar fi nevoie de alte microhidrocentrale în ţara noastră, pe lângă cele deja construite, în condiţiile în care România și-a îndeplinit ţinta asumată privind ponderea energiei din surse regenerabile. Conform reprezentanților ANRE: „Ținta asumată de România în conformitate cu Directiva 2009/28/EC privind ponderea energiei din surse regenerabile de energie în consumul final de energie la nivelul anului 2020 (de 24%) a fost realizată în anul 2010 la nivelul de 23,6%, România clasându-se pe locul 2 în rândul statelor membre UE cu privire la gradul de realizare a ţintei propuse”. În plus, nu avem unde stoca surplusul. Iar Comisia Europeană a anunţat, în iunie 2015, începerea  împotriva ţării noastre a procedurii de infringement, din cauza impactului devastator asupra mediului al unor proiecte asemănătoare.

”Ultimele zone de natură sălbatică”

În continuare, autorii protestului susțin că:  „Prin aceste proiecte apa râurilor este trasă în ţeavă, biodiversitatea şi conectivitatea cursului de apă fiind grav afectate. Aceste proiecte primesc aprobări chiar şi în arii protejate, situri Natura 2000. Sunt distruse astfel, prin construcţiile de beton care pustiesc apele şi natura, ultimele zone de natură sălbatică din Europa, ultimele râuri neatinse încă de mâna omului, din România. Aprobările pe care le primesc aceste proiecte au la bază Studii de impact asupra mediului făcute de firme private care sunt plătite de investitori să elaboreze aceste studii. În mod evident, acestea nu vor elabora studii care să fie defavorabile proiectului, din moment ce sunt plătite pentru ele. Mai mult, nu iau în calcul impactul cumulat asupra mediului pe care o salbă de astfel de microhidrocentrale îl produc”.

Dreptul la un mediu sănătos

În final, semnatarii concluzionează: „Ca reprezentanţi ai societăţii civile, apărători ai dreptului la un mediu sănătos – potrivit art. 35 din Constituţia României – nu înţelegem cum unor investitori li se dă dreptul de a confisca râurile de munte, odată cu care primesc şi dreptul de a confisca viaţa însăşi!”.

Comunicatul este semnat semnat de: Agora for Life ( Belgia), Romanian Activists Worldwide ( RAW), Grupul DobroGeea, Diaspora Franţa Solidară cu România, Roşia Montană Paris, RomBel (Belgia), Grupul de Intervenţie Civică (Braşov), Canada Save Roşia Montană, Euroland, Diaspora Românească Unită, Asociaţia Altitudine, Asociaţia Speologică Exploratorii, New Environmentalist, Bike Attak Reşiţa, Asociaţia my Nature (TM), Asociaţia Aport (Râşnov), Asociaţia Speologică Speocaras (Oraviţa), Asociaţia Creştem România Împreună (Braşov), Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului”Mihai I al României” (TM).