„În primul rând, este vorba de o intervenţie politică, orice decizie a Guvernului este fundamental politică, prin care în mod evident şi pentru un student în anul II la Facultatea de Drept se încalcă principiul autorităţii de lucru judecat, deci extinzându-se consecinţele unei decizii a CCR şi aşa destul de dubitabile, de la cazurile prezente şi viitoare, la trecut. Este o inovaţie, cred, în istoria Dreptului, fără nici un fel de precedent şi de-a dreptul stupefiantă pentru cine are onoarea cât de cât a acestei meserii”, a declarat Cristian Diaconescu la RFI.

Tudorel Toader a anunţat că va avea o întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă, cu care va discuta despre evaluarea situaţiei şi soluţiile de urmat în cazul legii recursului compensatoriu, dar şi despre o eventuală ordonanţă de urgenţă pentru contestarea deciziilor date de completurile de cinci judecători de la Instanţa supremă.

Referitor la noua ordonanţă de urgenţă pregătită de către Ministerul Justiţiei, Toader a explicat că ea se referă la absolut toate cauzele soluţionate definitiv de completuri de cinci judecători de la Instanţa supremă, indiferent de natura soluţiilor adoptate de acestea.

"Cred că atenţia dumneavoastră ar trebui să se îndrepte cel puţin în egală măsură şi spre cei ce au generat acest eveniment juridic, destul de neplăcut, adică cei care, nerespectând prevederile imperative ale legii, au constituit altcumva completele. Timp de aproape patru ani de zile, completurile de cinci de la Înalta Curte au fost nelegal constituite. La Ministerul Justiţiei, deci nu la mine, avem un astfel de draft de ordonanţă de urgenţă. (…) Doamna ministru va decide dacă şi când poate fi adoptată o atare ordonanţă de urgenţă. Pentru a fi adoptată, ordonanţa va respecta normele de tehnică legislativă privind transparenţa decizională, se va solicita avizul Consiliului legislativ şi cel al CSM, funcţie de care se va decide dacă şi când se va decide conţinutul final", a arătat Toader.

Potrivit acestuia, ordonanţa nu se va referi exclusiv la persoanele condamnate, ci şi la cauzele în care au fost stabilite soluţii de achitare, astfel încât procurorii vor avea posibilitatea să conteste respectivele decizii.

"Trebuie să asigurăm accesul cetăţeanului la un proces echitabil, procesul echitabil care înseamnă ca şi cel trimis în judecată să fie condamnat de un judecător competent, pe de-o parte, de către o instanţă legal constituită, pe de altă parte. Cauzele vor fi rejudecate în completurile legal constituite, un lucru pe care nu l-aţi prea subliniat. Eu m-am referit la toate cauzele definitive şi judecate, pronunţate de completuri nelegal constituite, şi nu doar la cauzele în care cei judecaţi au fost condamnaţi. Adică, condamnaţi sau achitaţi, procesul derulat, desfăşurat în faţa unor completuri nelegal constituite vor trebui să urmeze acelaşi regim. Prim urmare, sigur, o anumită stare de aşteptare pot avea cei condamnaţi, dar în opinia mea pot şi trebuie să fie preocupaţi şi cei care în completuri nelegal constituite au fost achitaţi. Cine poate face contestaţia în cazul acesta? Sigur că nu cel achitat, pentru că el nu are interesul, cel care l-a trimis în judecată, adică procurorul. Că a fost procuror de la DNA sau de la o altă structură, nu ştiu. Toţi, unde se va face contestaţie, vor fi rejudecaţi de completuri legal constituite", a spus Toader.