Ministerul Culturii propune spre dezbatere Tezele preliminare al Codului Patrimoniului Cultural Național, timp de două săptămâni
Faptul că, în sfârșit, după lupte grele, Codul Patrimoniului Cultural va exista este o mare victorie. Nu politică, ci pentru monumente, imobile, situri arheologice și așa mai departe. Codul Patrimoniului va avea o valoare asemănătoare Codului Muncii, Codului Penal etc. Prin acest cod se dorește armonizarea, într-un corpus unitar, a tuturor legilor care privesc protejarea și valorificarea patrimoniului cultural, rolurile și funcțiile muzeelor.
Se discută în premieră despre patrimoniul peisagistic și se încearcă o redefinire a termenilor. Asta înseamnă că, pe lângă ce propun specialiștii din domeniu, este nevoie și de un acord la nivel politic. Codul urmărește și educarea populației, în sensul că va fi implicat inclusiv Ministerul Educației, care va găsi soluția să-i învețe pe români, încă de pe băncile școlii, cât de important este patrimoniul cultural național și, mai ales, transmiterea nealterată a acestuia către generațiile viitoare.
Responsabili
Ne puteți urmări și pe Google News
Cine va răspunde de protejarea patrimoniului? Proiectul prevede atribuţii specifice atât pentru autorităţi publice centrale, cât şi locale. Pe lângă Ministerul Culturii, sunt incluse Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Educaţiei.
Codul propune formarea unui serviciu de poliţie de patrimoniu aflat în subordinea directă a IGPR care să coordoneze activitatea câte unui compartiment ce s-ar afla în subordonare directă faţă de şefii IJP şi care să poată să-şi suprapună activitatea peste competenţele Curţilor de Apel. Acum, la nivel național „poliția de patrimoniu” are doar 50 de cadre! O mare atenție este acordată domeniului arheologiei, mai ales după scandalul căutătorilor de comori, dar și protejării și reînvierii sportului național, oina.
Proiectul poate fi consultat pe http://cultura.ro/articol/1184
Societatea civilă
Proiectul aduce în discuție și rolul social important al ONG-urilor, care au ca scop protejarea patrimoniului. Ele ar urma să dobândească și calitatea de a identifica și propune spre clasare bunuri culturale. „Se încurajează astfel colaborarea între autoritățile publice și societatea civilă și implicarea activă a cetățenilor în ocrotirea și punerea în valoare a patrimoniului național”, se arată în Teze.
Recomandările noastre
