Directorul general al Companiei Naționale a Uraniului (CNU), Gelu Mărăcineanu, a declarat pentru EVZ că a făcut trei sesizări la DNA împotriva unor angajați din companie și din Ministerul Energiei pentru păgubirea gravă a societății

Evenimentul zilei vă prezintă noi amănunte în dosarul uraniului românesc, care explică situația dramatică în care a ajuns această companie strategică de stat.

La un control efectuat în 2012, Curtea de Conturi a constatat numeroase decizii greşite luate de conducerea CNU, care au prejudiciat atât bugetul companiei, cât şi pe cel al statului. Lanțul erorilor nu s-a oprit aici.

Noul director general al CNU, Gelu Mărăcineanu, a declarat pentru EVZ că a înaintat trei plângeri la DNA, pentru un prejudiciu cumulat adus societăţii de circa 90 de milioane euro. Potrivit acestuia, una dintre sesizări se referă la faptul că, „în 2014, persoane cu funcții de conducere din Ministerul Energiei s-au implicat în procesul de negociere dintre CNU și Nuclearelectrica (SNN) și au impus un preț de vânzare mai mic decât costurile, decât preţul de tranzacţionare internaţional pentru acelaşi produs, mai mic decât cel oferit de Cameco (canadienii de la care cumpără acum SNN - n.r.)”.

FOTO: Reactorul 1 al centralei nuclearelectrice de la Cernavodă a intrat recent în revizie multianuală de 50 de zile

Potrivit acestuia, prejudiciul cauzat este de peste 40 milioane euro. Mărăcineanu a adăugat că, din acest motiv, doi directori generali adjuncți au refuzat să semneze contractul, parafat doar de directorul general, care avea cunoștință de ce s-a întâmplat în cadrul negocierilor. Mărăcineanu a refuzat să ne dea nume, afirmând că „DNA va identifica persoanele şi interesele” în acest caz.

Surse bine informate din domeniu ne-au declarat însă că, în ianuarie 2014, ministrul delegat pentru Energie din acea perioadă, Constantin Niță, a participat la o ședință a Consiliului de Administrație al CNU, când s-a discutat de prețuri.

Vânzare sub costuri

De altfel, vânzarea sub costuri este cauza principală care a dus la pierderile companiei, susţine Mărăcineanu. El a explicat că CNU scotea concentrat (octoxid) de uraniu din stocul de siguranţă şi consum, pentru care trebuia să achite la stat valoarea contabilă. Ulterior, societatea prelucra octoxidul şi făcea pulbere de dioxid, pe care o vindea la SNN, dar prețul de vânzare era mai mic decât obligațiile bugetare.

De altfel, acest aspect a fost constatat şi de Curtea de Conturi, care a impus apoi obligaţii restante Companiei Naţionale a Uraniului în valoare de peste 51 milioane lei. Despre acest caz, presa a relatat pe larg. De altfel, o altă plângere la DNA înaintată de Gelu Mărăcineanu se referă şi la aceste prejudicii cuantificate de Curtea de Conturi.

Cea de-a treia sesizare se referă la „evidențierea în documentele de inventariere ale CNU a unor elemente patrimoniale care nu se mai regăsesc faptic”, de la uzina de rafinare a concentratului de uraniu şi cea de preparare a minereului, prejudiciul estimat fiind de 42 de milioane de euro.

Probleme cu uraniul canadian

După ce Înalta Curte de Casație a dat câștig de cauză Curții de Conturi, CNU a fost obligată să majoreze prețul de vânzare a dioxidului de uraniu cerut Nuclearelectricii (SNN), utilizat ca materie primă pentru fabricarea combustibilului necesar la reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă. În consecință, SNN a cumpărat materia primă de la canadienii de la Cameco, la începutul acestui an, întrucât prețul era cu 76% mai mic, a arătat compania. Surse bine informate din piață ne-au declarat că Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitești, operată de SNN, nu lucrează în acest moment, fiindcă are probleme cu pulberea de la canadieni, respectiv cu întârzieri în livrări. „Noroc că Unitatea 1 este oprită pentru revizii timp de 50 de zile și că oricum, SNN e obligată să aibă stocuri”, ne-au spus sursele.

Pierderi contabile

Trebuie menţionat că raportul Curții de Conturi din 2012 a fost contestat de conducerea CNU și o decizie finală a instanței a venit abia în noiembrie 2015. Totuşi, din cauza acestor litigii, compania a fost nevoită să constituie provizioane privind obligaţiile către bugetul de stat pentru veniturile realizate din valorificarea materiei prime în perioada 2012- 2014. Astfel, compania a înregistrat pierderi în 2014 şi 2015, după câştiguri anterioare.

Zăcământul de la Crucea, epuizat. Noi mine de uraniu vor fi deschise în iunie 2017

România este singura ţară din Europa cu ciclu nuclear complet. Pe de altă parte, zăcământul de la Crucea (Suceava), singura mină aflată acum în exploatare, este epuizat.

„Compania e căzută de 10 ani. Până acum a livrat din stocuri făcute de pe vremea lui Ceaușescu. Doar 10% din ce vindea către SNN era din producția curentă, restul provenea din stocul de siguranță și consum, dar acum nu se mai poate”, neau declarat surse din piaţă. Și secretarul de stat în Energie, Corina Popescu, a declarat pentru EVZ că „ținta ministerului este să stabilizăm această societate, să menținem tot ciclul în România”. Astfel, Ministerul Energiei a aprobat un proiect de suspendare temporară a activității la CNU, astfel încât să se facă o ultimă evaluare a resurselor. „Dacă nu mai sunt resurse, se va închide mina. Trebuie însă menţinut un echilibru: închidem Crucea, dar trebuie și să deschidem altă mină. Targetul este să menținem echilibrul”, a explicat secretarul de stat, fără a oferi detalii.

Deși este la limita supraviețuirii, compania plătea salarii de 10.000 de lei unor angajați

„Dacă nu iau măsuri urgent şi nu ne punem repede pe picioare, n-avem nicio şansă”, spune şi directorul general al companiei, Gelu Mărăcineanu. Astfel, din informaţiile EVZ, compania a depus ieri documentaţia pentru obţinerea certificatului de urbanism, în vederea începerii producției de uraniu la Tulgheș (Harghita) - Grințieș (Neamț), în iunie 2017. În plus, CNU vrea repunerea în exploatare a minelor Avram Iancu și Băița Splai, din Bihor.

Spor de radioactivitate în centrul

Capitalei Totodată, compania va restructura personalul, 500 de posturi urmând să fie desfiinţate în 2016, cu salarii compensatorii. Circa 350 cumulează pensia cu salariul sau îndeplinesc condiţiile de pensionare, 100 sunt posturi vacante, iar diferenţa - din sediul central. Din 99 de salariaţi de la sediu au fost daţi afară deja 44 de angajaţi, multe pile din Ministerul Energiei, „neveste, amante, prieteni”, care aveau salarii de 10.000 lei în mână şi spor de radioactivitate în centrul Bucureştiului.