Prietenia dintre Ducu Bertzi si Florian Pittis a fost intrerupta brusc in luna august a acestui an de moartea subita a artistului cu voce emblematica.

In memoria lui Motu Pittis, asa cum il alintau prietenii, artistul sighetean va lansa la primavara un DVD cu inregistrarea unui spectacol in care a cantat alaturi de acesta pe scena Teatrului National Bucuresti.

„Noi am avut un spectacol la TNB in 2006 si in momentul in care l-am facut nu ne gandeam ca o sa scoatem si un DVD. Ne-a venit ideea in ultimul moment sa-l si filmam. Initial, planuisem sa lansam DVD-ul in toamna aceasta, dar uite ca s-a intamplat ce s-a intamplat si a plecat saracu’ Motu dintre noi. Nu am vrut sa-l scoatem in toamna, imediat dupa deces, pentru ca acest gest putea fi interpretat gresit. Este un DVD despre un moment fericit din viata noastra, cand eram cativa prieteni pe scena, intr-un spectacol de muzica si poezie."

Sorici si tuica fiarta pentru Pittis

La patru luni de la trecerea in nefiinta a renumitului artist, Ducu Bertzi resimte acut lipsa prietenului sau. „Aseara (n.r. 26 decembrie), dupa un concert sustinut la Rosiorii de Vede, gazdele ne-au adus sorici si tuica fiarta. Imediat ne-am uitat unul la altul si am si spus „unde e dom’ profesor?” (asa ii spuneam noi lui Motu), fiindca era innebunit dupa sorici. Acum doi ani era si el cu noi, in acelasi loc”.

Folkistul isi aminteste cu nostalgie si de ultimele turnee intreprinse in strainatate alaturi de regretatul artist, cand „au dat o fuga pana la San Francisco” pentru a vizita locurile in care a luat nastere curentul hippie.

Fuga la San Francisco

„Initial, trebuia sa mergem numai la Washington, ne solicitasera romanii de acolo sa-i sprijinim intr-o strangere de fonduri pentru construirea unei biserici si cand era planul deja facut el mi-a spus „Dar nu facem si un San Francisco?”. Voia la San Francisco. El tinea foarte mult la orasul ala, isi dorea sa ajunga pe strazile unde a inceput miscarea hippie. Si am fost si la San Francisco, chit ca era la o distanta mare fata de Washington. Atunci era ok, slava Domnului”.

Pasionati de muzica buna, inainte de turneul american au mers la Paris pentru a-l urmari pe legendarul Bob Dylan in concert. „El (n.r. Florian Pittis) a organizat excursia la concert. A vorbit cu Costin Petrescu, fostul tobosar al Phoenixului, care e arhitect la Paris, ne-a luat bilete, am facut echipa: eu cu sotia, Alifantis cu familia, Motu cu sotia.

Socul revederii

Eu stiam ca sufera de cancer, el mi-a spus, nu facea tapaj pe chestia asta, stiau cei foarte apropiati, stiam de evolutia ei, ne spunea ca este bine, ca totul este in ordine”. Din nefericire, lucrurile nu se indreptau spre o directie buna, iar revederea dupa trei saptamani a fost dureroasa pentru Ducu Bertzi, cand si-a vazut prietenul schimbat. „Dupa calatoria din America eu am plecat la Torino, el a plecat la Geneva cu radioul pentru ca avea niste probleme, am mai vorbit doar la telefon si deja era schimbat la voce. Pe 30 iunie ne-am intalnit la un spectacol care era programat de mult la Barlad si l-am gasit total schimbat. Mi-a spus ca n-a dormit noaptea, ca are niste dureri, ca n-a vrut sa manance si in momentul acela mi-am dat seama ca lucrurile nu stau bine deloc. L-am sunat pe Nicu (n. r. Alifantis), am sunat-o pe Anda (n.r. sotia lui Florian Pittis). El mi-a spus ca a inceput un nou tratament si ca ii este foarte rau, dar ca medicii i-au spus ca dupa ce trece prima faza va fi mai bine.”

Cele mai grele momente

A incercat, alaturi de medici si de familie, sa-l impiedice sa mai mearga la concerte prin tara. „Ii era greu sa calatoreasca cu masina, culca scaunul pe spate, dar nu puteam sa-i spun nimic, pentru ca ii dadusem programul concertelor pana in 15 august. Trebuia sa mergem la Sighisoara, la Medias, programul era facut si nu puteam sa-i spun „Vad ca ti-e un pic rau, nu mai veni!”. Doar il intrebam „Poti sa vii?” si el zicea „Da, da, da”. Am mai fost dupa aceea si la Bistrita. Pe drum i-am spus sa ne oprim intr-un loc unde se face ciorba de fasole cu costita, care ii placea mult. L-am sunat, pentru ca eram in doua masini, si l-am intrebat „Ne oprim la o ciorba acolo, pentru ca n-ai mancat nimic?”. Fusesem cu o zi inainte la Barlad si bause numai ceaiuri. „Asta o sa mananc”, a zis, si ne-am oprit acolo si am mancat.

„Nu pot sa recit”

Ultimul concert alaturi de Pittis a avut loc la Medias. „Acolo era cel mai rau. Eu vorbisem cu el la pranz si i-am spus „Motu, hai sa facem programul mai scurt sa nu te obosesti prea mult”. „Nu, nu, il facem normal”. „Bine, il facem normal”. Deci nu voia sa scurteze in vreun fel ceva din ce aveam programat. Dar seara, inainte de a intra pe scena, mi-a spus „nu pot sa recit”. Mi-am dat seama ca daca spune chestia asta, lucrurile nu stau bine deloc. Pentru un artist de talia lui cred ca momentul in care nu mai poate sa urce pe scena, lucrurile devin extrem de tragice. Si la fel e pentru oricare dintre noi. De fapt, din asta traim, din asta ne alimentam.”

SCHIMBARI

Parcursul artistic al lui Ducu Bertzi nu a fost intotdeauna neted

Insa a reusit sa depaseasca si perioadele mai putin faste, inevitabile in viata oricarui artist. Nesiguranta cauzata de luptele politice si conflictele sociale ale anilor ‘90, curentul dance, al carui ritm acoperea sunetul muzicii folk, au fost factorii care au clatinat putin parcursul artistic al cantaretului. „Imi aduc aminte de inceputul anilor ‘90, cand era o perioada tulbure, oamenii erau violenti, televiziunea dadea spectacolul gratuit din strada, batai, mineri, rasturnari de guverne, oameni loviti, impuscati, proteste, totul se dadea la televizor. Lumea nu mai era interesata de un act artistic.

Baietii in trening

Acesta a fost un moment de cumpana. Si in ‘97 a mai fost greu, cand ma trezeam la concerte singur pe scena, doar cu chitara. Nu existau alte instrumente, toate spectacolele erau pe formatul de „dance”. Mergeam cu trenul si vedeam pe langa mine tot felul de tineri in trening, care erau cu CD-urile la ei. Imi dadeam seama cine sunt dimineata, cand ajungeam la gara si veneau organizatorii sa ne ia.

A fost o perioada cand pareai ca esti din alta lume. Incepi sa te intrebi la un moment dat, apropo de momentele de cumpana, daca se mai cere muzica pe care o canti, daca mai intereseaza pe cineva.

Revelioane pe drum

 De multe ori, publicul m-a impins in fata si mi-a spus „Mai departe!”. Au fost momente in care mergeam la spectacole si ma gandeam daca o sa ma asculte cineva, cum o sa fiu perceput. Te gandesti si la chestiile astea. Nu pot sa ascund faptul ca poate, acum cativa ani, daca eram chemat sa merg de Revelion sa cant in doua locuri si sa merg cu masina, n-as fi zis nu. Acum imi pot permite sa refuz.

Reversul medaliei

Pentru tinerii care incep sa-si cladeasca o cariera artistica, Ducu Bertzi are un sfat:

„Trebuie sa discerni in viata, nu poti sa fii peste tot. Daca te bagi in tot felul de formate de spectacol, de emisiuni, te poti consuma mult prea devreme si devii comun, banal.

Daca incepi sa le amesteci si te duci si la spectacole de tinuta si te mai duci si la nunti, nu ca ar fi rau, nu mai stii ce esti si asta se simte. Publicul te taxeaza.”

MANDRIE

Crucea Moldava

„De-acum inainte o sa port peste tot cu mine Crucea Moldava, primita din partea Patriarhului Daniel.”

MUZICA

„Seara de Craciun”

Albumul contine cateva colinde ale caror versuri ii apartin lui George Tarnea, muzica fiind semnata de Ducu Bertzi.

CHITARA

Sharon si Hilda

„Am obiceiul sa-mi botez chitarele cu nume de femei. Pe cea luata din America am intitulat-o Sharon, iar pe cea din Germania, care mi-a fost furata,  Hilda.”

ICOANA

Credinta

„Cred in puterea divina si cand am fost in locurile sfinte, am simtit ca am fost ajutat.”

SFATUL LUI BERTZI

„Cititi ziarele si nu va mai uitati numai la fotografii, pentru ca sunt multe lucruri interesante. Eu citesc aproape tot, mai putin ziarele care sunt extrem de vulgare. Volumul de informatii e un semn de civilizatie.”

FATA NEVAZUTA

E dintr-o familie de matematicieni

> Cunoscutul cantaret a urmat studiile Universitatii Politehnice din Bucuresti. A intrat cu cea mai mare nota si a fost sef de an.

> „La noi in casa, toate rudele din partea lui tata studiasera mate- fizica”. Erau profesori de matematica, de fizica sau lucrau in domeniul informaticii. Ei erau axati pe stiinte exacte. Chestia asta cu muzica era asa… un „paliativ”. Sunt o fire pragmatica, fara a renunta la partea de romantism.

>  Bunicul meu mi-a spus ca, daca tot am voce buna si vreau sa fac ceva, sa ma fac popa, „ca ai un viitor”.

>  „Eram si eu bun la matematica. Fereasca Sfantul sa nu fiu bun, pentru ca si tata preda aceasta materie, era un profesor recunoscut. Eu am facut Politehnica cu mare placere.

>   A facut parte din grupul Song, cu care a sustinut numeroase turnee in strainatate. Aici si-a cunoscut cel mai bun prieten, sibianul Robert Schwarz. „In momentul acesta este directorul sectiei romane de la Deutsche Welle. A fost profesor la Liceul German de aici. Datorita lui mi-am dat copiii la Scoala Germana”.

>  Ducu Bertzi urmareste cu sufletul la gura tot ce se intampla pe scena politica a tarii si este la curent cu toate noutatile. Fie ca se uita la talk-showuri, fie ca rasfoieste ziarele, ii place sa fie conectat la informatie. „Sunt un spectator informat”. „Sunt socat sa aud oameni care spun „Nu stiu, n-am vazut, n-am auzit.”.”