O directivă europeană care va fi curând transpusă în legislaţia internă va permite firmelor sau persoanelor fizice să obţină mai uşor compensaţii dacă sunt victime ale practicilor anticoncurenţiale

Concret, atunci când Consiliul Concurenţei a constatat că anumite companii au încălcat legea prin înţelegeri de tip cartel sau abuz de poziţie dominantă, cei care consideră că au avut de suferit se pot duce direct în instanţă să ceară despăgubiri. Victimele nu vor mai trebui să demonstreze în instanţă existenţa ilegalităţii, ci doar că se află printre păgubiţi, a declarat ieri Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei (CC), la prezentarea bilanţului pe 2016.

Mai mult, instituţia are în plan ca proiectul de lege care va transpune directiva să instituie un mecanism direct de despăgubire pentru cei prejudiciaţi, fără a mai fi nevoie de instanţă, atunci când se constată înţelegeri anticoncurenţiale. „Am încorporat această posibilitate de a da o reducere a amenzii companiilor care vin cu un plan de despăgubire a victimelor, ca să nu mai meargă oamenii în instanţă”, a spus Chiriţoiu.

Valoarea şi mecanismul despăgubirilor vor fi aprobate de CC.

Anul trecut, instituţia a finalizat 25 de investigaţii de încălcare a Legii concurenţei, iar şapte din ele au vizat fapte de tip cartel sau practici abuzive.

Licitaţii trucate la „Cornul şi Laptele”

De pildă, în decembrie 2016, instituţia a sancţionat cinci companii producătoare de lactate cu amenzi în valoare totală de 8,59 milioane lei pentru trucarea unor licitaţii organizate în anii 2010 şi 2011, la nivelul judeţelor Giurgiu, Ialomiţa şi Dolj, în cadrul Programului „Cornul şi Laptele”. Dacă ar fi fost implementată directiva deja, autorităţile contractante ar fi putut să primească acum automat despăgubiri de la firmele găsite vinovate.

Una dintre cele mai interesante investigaţii aflate în curs la CC este cea privind societăţile de asigurări.

Firmele de asigurări, suspectate de blat

„Cam la mijlocul acestui an ne aşteptăm să terminăm investigaţia împotriva firmelor de asigurări, unde noi suspectăm că, prin intermediul revistei lor de profil sau a unui site asociat revistei, schimbau informaţii între ei. De fapt ştim că schimbau informaţii, dar trebuie să vedem dacă schimbau atât de multe informaţii încât le permitea lor să anticipeze ce vor face concurenţii lor”, a mai spus Chiriţoiu. El a adăugat şi că aşteaptă să vadă care vor fi efectele măsurii de plafonare a preţurilor la poliţele RCA aprobată de Guvern anul trecut, măsură care va expira în luna aprilie. „Efectele negative ar fi dacă vedem că toate preţurile s-au aliniat şi dacă, după liberalizare, este sunt cumva mari. Dacă preţurile sunt egalizate şi mari, aceasta înseamnă că mai degrabă am cartelizat piaţa”, a susţinut preşedintele CC.

Analiză pe piaţa carburanţilor

Totodată, Consiliul Concurenţei va lansa o analiză pe piaţa carburanţilor. „Preţurile fără taxe care în România erau acum câţiva ani în jumătatea inferioară a clasamentului în UE, de un an şi ceva sunt peste media UE”, a spus Bogdan Chiriţoiu, preşedintele instituţiei. Piaţa carburanţilor este dominată de patru mari companii, OMV Petrom, Rompetrol, Mol şi Lukoil. În plus, instituţia va finaliza în acest an o investigaţie demarată acum doi ani, care vizează reţelele Carrefour, Cora, Kaufland şi Auchan, pentru o posibilă înţelegere cu furnizorii asupra promoţiilor din magazine, prin fixarea preţurilor. Alţi patru mari retaileri şi 21 de furnizori ai acestora au fost amendaţi în 2015.

Probleme la CFR Marfă şi TVR

Preşedintele CC, Bogdan Chiriţoiu, a mai arătat ieri că soarta mai multor companii mari de stat depinde de Bruxelles, pe problema ajutoarelor de stat. Astfel, Comisia Europeană ar putea cere CFR Marfă să returneze ajutorul de stat încasat acum câţiva ani prin ştergerea datoriilor, dat fiind că între timp nu s-a eficientizat şi privatizat. O astfel de decizie ar putea duce chiar la falimentul societăţii.

Într-o situaţie complicată se află şi TVR şi Societatea Română de Radiodifuziune (SRR), odată cu eliminarea taxei radio-TV. Această taxă a fost un ajutor de stat acceptat de CE, dat fiind că exista dinainte de aderare. Orice nouă formă de sprijin cu bani de la buget pentru TVR şi SRR va fi considerat ajutor de stat, care va trebui întâi să primească întâi acordul oficialilor de la Bruxelles. De asemenea, Poşta Română nu va putea fi capitalizată doar de către statul român pentru stingerea datoriilor, fără participarea celuilalt acţionar, Fondul Proprietatea. „Dacă doar statul capitalizează, e susceptibil de ajutor de stat”, a mai spus Bogdan Chiriţoiu.