Schimbările climatice, defrişările abuzive şi metodele greşite de exploatare a culturilor accelerează fenomenul deşertificării.

Temperatura aerului a depăş it frecvent în această vară 32 de grade C - adică valoarea biologică de rezistenţă a plantelor prăşitoare cum sunt porumbul şi floareasoarelui). Cele mai afectate sunt culturile din sudul Câmpiei Române şi din Câmpia de Vest, precum şi din sudul Moldovei.

Conform datelor statistice, anul acesta, cele mai mari valori ale intensităţii şi duratei fenomenului de „arşiţă“ s-au înregistrat la Giurgiu, Griviţa, Călăraşi, Brăila, Alexandria, Buzău, Turnu Magurele, Bechet şi Caracal. În aceste zone, au fost şi 6-7 zile consecutive cu temperaturi maxime de peste 32 grade C, susţine şeful Laboratorului de Agrometeorologie din cadrul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu. Cu alte cuvinte, cel mai bun „teren“ pentru fenomenul de deşertificare şi pentru instalarea secetei.   Suntem într-o zonă de risc   Un amplu studiu privind impactul încălzirii globale asupra Europei, dat publicităţii anul trecut, situează România alături de Spania, Italia şi Grecia, în zona cu risc mare de deşertificare din sudul continentului. În cazul ţării noastre, efectele majore vor deveni vizibile încă din 2015 şi se vor manifesta în special în Dobrogea, Oltenia şi Banat, când terenuri din cel puţin zece judeţe vor intra într-un proces de uscare.   Avertismentul a fost reconfirmat anul acesta de un studiu al Agenţiei Europene de Mediu, care prognozează pentru România o serie de anomalii meteorologice, precum precipitaţiile extreme, dar şi accelerarea fenomenului deşertifică rii. Acesta se face deja simţit în partea de vest a Olteniei şi în sud-vestul Banatului. Sahara Olteniei se extinde Unul dintre cele mai afectate judeţe din sud este Doljul, unde fenomenul deşertificării, semnalat de mai mulţi ani, este alimentat de secetă, de solul nisipos, de fenomenul de deflaţie eoliană (spulberarea nisipului de vânt), dar şi de defrişările masive. În zona Calafat - Poiana Mare - Sadova - Bechet - Dăbuleni şi fluviul Dunărea, din sudul judeţului, peste 100 de hectare de teren au devenit aride, solurile nisipoase având o tendinţă spre deşertificare. Din cauza fenomenului, zona a fost botezată „Sahara Olteniei“. În ultimii trei ani, în zonă a fost calamitat un procent foarte mare de suprafeţe (între 50% şi 100%). În consecinţă, şi pierderile de recolte au fost considerabile (între 73,8%, în 2001, şi 92,8%, în 2002). Vegetaţia din sud va migra spre nord Un studiu privind impactul asupra ecosistemelor agricole şi al resurselor de apă, realizat de ANM, arată că vegetaţia specifică din sudul României va migra către nord şi zonele mai înalte. Aceasta va fi înlocuită treptat de vegetaţia aflată la sud de graniţa României. Studiul pleacă de la premisa că, în condiţiile în care emisiile de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, metan) nu sunt stopate, temperaturile vor creşte cu circa 5 grade C până la sfârşitul secolului XXI. Potrivit coordonatorului studiului, prof. Vasile Cuculeanu, aceste măriri de temperaturi vor avea impact asupra ecosistemelor agricole. Una dintre puţinele plante agricole neafectate de acest fenomen va fi grâul, deoarece acesta metabolizează dioxidul de carbon şi dă o producţie mai mare.

O prognoză realizată recent de ANM arată că, până în 2050, producţia grâului va creşte cu 14% datorită efectului creşterii concentraţiei asupra fotosintezei. În plus, grâul este recoltat în luna iunie şi scapă astfel de stresul termic din lunile de vară. Cele mai vulnerabile sunt însă culturile prăşitoare, spre exemplu porumbul, floarea-soarelui sau soia, care cresc în lunile anului cele mai calde şi mai expuse secetei.   Aceeaşi proiecţie a ANM arată că producţia de porumb se va diminua cu 14% până în 2020 şi cu 21% până în 2050 din cauza deficitelor de apă din sol. (A contribuit Ana Jităriţă)

CE E DE FĂCUT Şase soluţii   Degradarea solurilor provine în principal de la gestiunea proastă a terenurilor, arată Cătălin Simota, director adjunct la Institutul de Pedologie (ICPA). El propune şase modalităţi de contracarare.   1. Pentru a evita eroziunea, pă- mântul nu trebuie lucrat din deal în vale.   2. Echipamentele folosite în agricultră trebuie să fie mai uşoare; cele grele duc la compactarea solului.

3. Aratul, metodă nepotrivită pentru solurile medii şi uşoare din sudul ţării, trebuie înlocuit cu discuitul. „Prin arat, apa din primul strat de sol se evaporă“, explică pedologul.   4. Este necesară o rotaţie corectă a culturilor. Spre exemplu, floarea-soarelui nu se pune decât o dată la cinci ani.   5. Trebuie folosite perdelele forestiere care să asigure protecţia solului. Perdelele forestiere au început să fie tăiate în România încă din anii ’50.   6. Lipsa de precipitaţii ar putea fi contracarată şi prin amenajarea teritoriului, respectiv prin crearea unor „neomogenităţi“ (păduri şi ape) care să determine vaporii din atmosferă să se transforme în picături şi să plouă.

PRAHOVA

Pe aici nu mai creşte nici iarba

De aproape două luni, în multe localităţi din Prahova, precum Mizil, Ciorani, Fulga sau Sălciile, nu a mai căzut un strop de ploaie. Dacă, în primăvară, agricultorii sperau la o recoltă-record de cereale, acum oamenii se roagă să-şi recupereze banii investiţi în lucrările agricole. „S-a ales prafu’ de porumbul nostru. L-am pus a doua oară, ca să am furaj pentru vite“, se plânge Nicolae Constantin, un sătean din Ciorani, una dintre localităţile afectate de fenomenul de „deşertificare“. „Seceta a uscat culturile. Sunt zone în care nu mai creşte nici iarba“, descrie dezastrul Dumitru Preda, viceprimarul comunei Ciorani.   La rândul lui, primarul oraşului Mizil, Emil Proşcan, susţine că seceta a compromis multe culturi agricole: „Cele mai afectate culturi sunt cele de porumb, floarea-soarelui şi lucernă. Avem probleme şi la alimentarea cu apă a localităţii“.

Potrivit specialiştilor Direcţiei Agricole şi Dezvoltare Rurală (DADR) Prahova, zone întinse din sudul şi sud-estul judeţului, de peste 100 de hectare, sunt afectate de lipsa precipitaţiilor din ultimii ani. „Terenurile s-au degradat atât de mult încât nu mai pot fi cultivate. Singura soluţie pentru salvarea acestor suprafeţe ar fi punerea la punct a unui sistem de irigaţii“, a declarat Aurel Anghel, directorul DADR Prahova. Reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Prahova susţin că deşertificarea a fost cauzată şi de factorul uman, nu doar de cel natural. „Se impune de urgenţă un plan de împăduriri în zonele afectate de secetă, pentru stoparea fenomenului deşertificării“, propune Camelia Steliean, directorul APM Prahova. (Marius Nica)

USCĂCIUNE. Ţăran din Ciorani, Prahova, privind dezastrul agricol

DOLJ Pepenii de Dăbuleni favorizează aridizarea

Regiunea cea mai afectată de deşertificare se află în sudul judeţului, fiind cuprinsă între Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dăbuleni şi Dunăre. Zona măsoară 104.600 hectare, conform datelor de la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) Craiova.

În ultimii ani, plantele au ars pur şi simplu sub razele soarelui, iar cartofii s-au copt sub pământ. Lanurile de porumb, care nu a mai apucat să crească înainte să se usuce complet, fac deja parte din peisajul sudului arzător. Anul trecut, după înregistrarea temperaturilor-record de peste vară, 44,2 grade Celsius la Calafat, fenomenul a intrat în atenţia publicului şi a autorităţilor locale. Specialiştii în protecţia mediului spun că fenomenul persistă şi că aridizarea nu poate fi oprită doar pentru că într-o vară se înregistrează temperaturi cu câteva grade mai mici. Statisticile arată că, în ultimii 38 de ani, suprafaţa ocupată de păduri s-a înjumătăţit, ajungând la 7 la sută din întreaga întindere a Doljului, în condiţiile în care, la nivel naţional, media este 29-31 la sută, iar în Europa - 37 la sută.

La Centrul de Cercetare şi Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni se caută soluţii de ani buni pentru aclimatizarea unor noi specii de plante care să ajute la stoparea fenomenului. Pe nisipurile Olteniei se testează soiuri de plante rezistente la condiţii de ariditate şi se încearcă noi tehnologii de cultivare. Specialiştii susţin însă că pepenii favorizează aridizarea şi că aceştia trebuie înlocuiţi cu viţă-de-vie, pomi fructiferi şi culturi legumicole. (Gabriela Zanfir)

BRĂILA

Comuna Unirea, la mâna naturii Comuna Unirea din Brăila, situată într-o zonă considerată de risc maxim, unde din cauza secetelor agresive din ultimii ani solul se va deşertifica şi va pierde şi ultima brumă de umiditate, surprinde prin contrastul culturilor. Mai puţin de jumătate din terenurile agricole pot fi încă udate prin reţeaua de captare a apei din Dunăre, veche de 40 ani. Graţie ei, sute de fermieri reuşesc să-şi dubleze producţiile agricole. În schimb, cei cu terenuri departe de sistem au rămas la mâna naturii şi aşteaptă fiecare zi cu speranţa că va ploua. Dar n-a mai plouat sănătos de două luni şi este evident că pagubele înregistrate la cele două culturi îi vor determina pe ţărani să ceară sprijin financiar pentru calamităţi. Cât vezi cu ochii, culturile de floarea-soarelui şi porumb sunt „îmbătrânite“ înainte de vreme de lipsa apei. (Petronel Tudor) PROGNOZĂ Estul se va „prăji“ şi în septembrie După o perioadă de vară caracterizată în primul rând de caniculă, prognozele pentru această toamnă anunţă, de asemenea, temperaturi ridicate pentru zona de est a României.

„În luna septembrie, temperaturile medii lunare vor fi apropiate de valorile normale, exceptând regiunile estice, unde pot fi mai mari decât mediile multianuale. În intervalele calde din cursul lunii, temperaturile maxime pot depăşi şi 30 de grade Celsius“, ne-a declarat Elena Mateescu.

Deşi se anunţă ploi mai ales în aversă, nici solul nu va avea un grad de umiditate foarte bun, susţin specialiştii. „Din punctul de vedere al rezervei de umiditate, pe adâncimea de sol 0-20 cm (ogor - n.r.), aceasta va înregistra valori scăzute şi chiar deosebit de scăzute în regiunile agricole sudestice şi sudice, unde seceta pedologică va fi în general moderată şi extremă în unele regiuni“, mai apreciază reprezentantul ANM.

Această situaţie ar putea pune în pericol culturile care vor fi însămânţate în această toamnă, dar şi calitatea lucrărilor agricole din acest sezon.

Tot în septembrie, prognozele indică temperaturi minime care pot coborî în unele nopţi sub 5 grade Celsius, favorizând producerea brumei în depresiunile intramontane din nordul şi centrul ţării. (Ana Jităriţă)

EFECTE

Culturi exotice

SMOCHINI. De opt ani, în localitatea Şvinţa, judeţul Mehedinţi, există 15 hectare cultivate cu smochini.

KIWI. În comuna Ostrov, judeţul Constanţa, există două hectare de teren cultivat cu kiwi. Plantaţia de kiwi a împlinit 13 ani şi a ajuns să producă aproape patru tone de fructe anual.

MIGDALI. În comuna Gura Vadului, numeroşi localnici au înfiinţat livezi de migdali.

MUŞTAR. În Timiş, agricultorii s-au apucat serios să planteze boabe de muştar.

MĂSLINI. Specialiştii în agricultură estimează că, dacă tendinţa încălzirii climei va continua, în zece ani vor apărea primele plantaţii cu măslini în Banat. În Timişoara creşte deja primul măslin aclimatizat pe spaţiul public.