Oamenii de știință au descoperit că substanțele produse de microbii din Oceanul Arctic numiți actinobacterii pot opri dezvoltarea bacteriilor dăunătoare și le pot împiedica să provoace boli.

Aproximativ 70 % din antibioticele existente au fost descoperite în actinobacterii, dintre care majoritatea trăiesc în solul de pe uscat. Cu toate acestea, bacteriile devin din ce în ce mai rezistente la antibioticele existente. Astfel că este nevoie urgentă de noi medicamente.

Descoperirea din Oceanul Arctic ar putea duce la o revoluție în domeniul sănătății 

Cercetătorii au căutat noi antibiotice în actinobacteriile care trăiesc în mare. Se crede că microbii care trăiesc în mare produc o gamă mai diversă de compuși chimici decât omologii lor care trăiesc pe uscat. Acest lucru se datorează presiunii selective create de fluctuațiile extreme de presiune, temperatură, concentrații de sare și niveluri de lumină care apar în mediul marin.

În noul studiu, oamenii de știință au analizat sute de compuși necunoscuți. Aceștia au fost extrași din actinobacteriile care trăiesc în interiorul nevertebratelor. Probele au fost colectate în timpul unei expediții în Oceanul Arctic în 2020. Mai exact, ei au testat modul în care compușii au afectat un tip patogen de E. Aceste bacterii infectează celulele intestinale și provoacă diaree severă, în special la copii.

În continuare, oamenii de știință au analizat dacă compușii produși de patru specii de actinobacterii ar putea împiedica bacteriile EPEC să infecteze celulele crescute în laborator. Ei au descoperit că doi compuși aveau proprietăți antibacteriene deosebit de puternice. Unul era dintr-o tulpină de actinobacterii din genul Rhodococcus. Celălalt aparținea unei tulpini de genul Kocuria. Compușii au împiedicat bacteriile EPEC să se atașeze la suprafața celulelor și să injecteze substanțe care permit microbilor să deturneze mașinăria moleculară a acestora și să provoace boli, a constatat echipa.

Noi antibiotice pe piață

Bacteria Kocuria a produs compuși care au încetinit creșterea bacteriilor EPEC.  Nu s-a întâmplat același lucru și în cazul compușilor din bacteria Rhodococcus. În cazul în care bacteriile sunt vii, dar inofensive, există mai puțină presiune de selecție pentru ca acestea să dezvolte rezistență la compus. Ca atare, compusul Rhodococcus ar putea fi un candidat mai promițător pentru un nou antibiotic.

Trebuie să se facă mult mai multă muncă înainte ca oricare dintre acești compuși să poată fi introduși pe piață.

„Până acum am făcut doar studii in vitro [de laborator]. Suntem încă foarte departe de a ști dacă compușii au vreo semnificație reală în ceea ce privește utilizarea clinică”, a declarat pentru Live Science Päivi Tammela, coautor al studiului și profesor de biologie farmaceutică la Universitatea din Helsinki din Finlanda.

Un mare obstacol de depășit este descoperirea modului de producere a unor cantități mai mari din acești compuși. Astfel, oamenii de știință ar putea să le studieze structurile și activitatea biologică mai în detaliu. Cu toate acestea, echipa are speranțe mari pentru viitorul acestei cercetări, Tammela declarând că este „absolut” posibil ca mulți alți compuși de acest tip să aștepte să fie descoperiți în adâncuri.