Dependența alimentară este la fel ca în cazul țigărilor, alcoolului sau heroinei. Incapacitatea de a renunța la unele produse nu ține, de cele mai multe ori, de auto-control. Problema este cu mult mai serioasă, această dependență fiind adesea în cazul alimentelor ultra-procesate.

Dependența alimentară este o problemă cu care se confruntă din ce în ce mai multe persoane. Incapacitatea de a renunța la anumite produse nu ține de auto-control, ci de dependență, care se manifestă la fel ca și în cazul țigărilor sau a drogurilor. Cercetătorii au făcut o analiză pe baza acestui subiect, având la bază 281 de studii efectuate în 36 de țări.

Ce este dependența alimentară și cine o provoacă

Specialiștii din domeniul sănătății nu clasifică dependența alimentară ca o boală sau o tulburare mentală. Autorul principal al analizei spune că a existat o susținere convergentă și constantă pentru validitatea și relevanța clinică a acestei probleme.

Această dependență este generată de alimentele ultra-procesare sau UPF. Ele au în compoziție o combinație de carbohidrați rafinați și grăsimi. Această combinație pare să aibă efect supra-aditiv asupra sistemelor de recompensă ale creierului.

În urma celor 281 de studii cu privire la dependența alimentară, cercetătorii au constatat că 14% dintre adulți și 12% dintre copii au dependență pentru alimentele ultra-procesate. Acestea au un conținut ridicat de grăsimi, carbohidrați și zahăr, dar o valoare nutritivă foarte mică.

Ce sunt alimentele ultra-procesate și cum ne influențează sănătatea

Pe lista alimentelor care creează dependență sunt: înghețată, chips-uri, cheeseburgers, cartofi prăjiți, băuturi răcoritoare, prăjituri, bomboane și fursecuri.

Consumul ultra-procesatelor nu provoacă doar dependența alimentară, ci și alte probleme de sănătate. Consumul cu regularitate poate duce la diabet, boli cardiovasculare, cancer sau depresie. Astfel de alimente au un rol și în declinul cognitiv, precum demența.

Ashley Gearhardt, profesor la Universitatea din Michigan și autor principal al studiului, spune că astfel de produse au schimbat relația organismului cu alimentele.

„Sistemul nostru de supraviețuire a intrat în hiperactivitate”, explică Gearhardt cu privire la momentul în care apare dependența alimentară.

Cum se creează dependența alimentară și simptomele ei

În timpul studiilor, cercetătorii au observat că o persoană se simte mai bine atunci când consumă alimente ultra-procesate. Această stare este dată de un nivel ridicat de dopamine. Când acesta scade, începe să se simtă rău și să își dorească acea senzație plăcută.

Simptomele dependenței alimentare pot include dorința de a mânca chiar dacă te simți sătul. În alte cazuri apare intenția de a consuma mai mult decât intenționai sau continuarea consumului unui aliment în ciuda consecințelor negative.

Procesul este unul similar ca în cazul alcoolului, țigărilor sau drogurilor. Cu toate acestea, Chris van Tulleken, medic și autorul cărții „Ultra-Processed People”, spune că nu toată lumea dezvoltă dependența alimentară.

„Circa 90% dintre oameni pot încerca alcoolul fără a dezvolta o relație problematică. Atunci când oamenii experimentează dependența de alimente, aceasta este aproape întotdeauna legată de produsele ultra-procesate”, spune medicul, potrivit eu.usatoday.com.