Declaraţia de beneficiar real pentru firme a redevenit obligatorie, de aceea, săptămâna aceasta, problema va fi dusă în Coaliţie, afirmă ministrul Economiei, Claudiu Năsui, care speră să-şi convingă colegii să ia o măsură astfel încât statul să nu mai ceară antreprenorilor declaraţii cu informaţii pe care le au deja.
Claudiu Năsui a explicat că, potrivit unei directive a Uniunii Europene, statul român are obligaţia de a menţine un registru central cu beneficiarii reali ai firmelor din România.
Claudiu Năsui: „Declarația a redevenit obligatorie”
„A redevenit obligatorie inutila declaraţie de beneficiar real pentru firme la care statul deja deţine informaţiile. Ca de obicei, a intrat în vigoare fără ca statul să prevadă că termenul de depunere e în câteva săptămâni şi că o să genereze o mare bătaie de cap pentru antreprenori. Şi fără să introducă un termen alternativ pentru această depunere. Aşa cum v-am promis, săptămâna trecută am încercat să introducem un amendament prin care să eliminăm din nou declaraţia de beneficiar real. Din păcate, unii parlamentari au cerut amânarea discuţiilor. De aceea, săptămâna aceasta ducem problema în coaliţie. Sperăm să reuşim să ne convingem colegii să aplicăm modelul austriac şi în România. Adică să facem ce făceam şi în Legea 108/2020. Statul să nu mai ceară anual antreprenorilor români declaraţii cu informaţii pe care le are deja. Până atunci, însă, dacă nu se depune declaraţia acesta, amenda este de 5.000 de lei”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.
„Astfel, în 2019, statul a ales să implementeze această directivă în cel mai draconic mod posibil: să ceară fiecărei întreprinderi româneşti o declaraţie pe propria răspundere cu date pe care le are deja la Registrul comerţului, iar asta în fiecare an, chiar dacă nu se schimbă nimic. Deşi statul avea datele, a preferat să le mai ceară încă o dată. Pentru că, de ce să fie responsabilitatea şi munca unui funcţionar, când poate fi a contribuabilului? Aşa a apărut declaraţia de beneficiar real. În teorie, fiecare firmă trebuia să o depună chiar din anul 2020. Vestea bună a fost atunci că am reuşit să trecem Legea 108/2020, care a scutit marea majoritate a firmelor de această birocraţie inutilă. Legea făcea parte din ceea ce s-a numit pachetul de debirocratizare şi transparentizare. Ca să rămânem în cadrul european, am aplicat o soluţie care exista deja în alte ţări, anume în Austria. Pentru a uşura povara birocratică asupra mediului privat, statul austriac se uita direct în baza de date a Registrului comerţului şi putea prelua datele. Fix această soluţie am implementat-o şi pentru România”, a continuat ministrul Economiei.
Executivul trebuia să notifice Comisia Europeană
El a subliniat că Executivul trebuia să notifice Comisia europeană de această lege, dar, deşi legea a fost promulgată pe 3 iulie 2020, Guvernul nu a făcut acest lucru. Dimpotrivă, la 21 iulie 2020, a notificat Comisia Europeană că a transpus directiva complet, cu toate actele normative relevante de transpunere, dar n-a spus nimic de Legea 108/2020.
„Comisia a interpretat această ‘omisiune’ drept o lipsă de cooperare loială a României şi a înţeles că informaţiile privind beneficiarii reali ar lipsi. MAE a solicitat MFP şi Oficiului pentru Combaterea Spălării Banilor un punct de vedere până pe data de 9 septembrie 2020. În octombrie, Oficiul a transmis un punct de vedere în care a explicat că prevederile Legii 108 nu împiedică identificarea beneficiarului real. În februarie 2021, Comisia a comunicat o scrisoare prin care arăta că explicaţiile furnizate au fost nesatisfăcătoare, deoarece, din ce a comunicat România, ‘informaţiile privind beneficiarii reali nu sunt preexistente şi nici nu pot fi obţinute imediat din surse alternative’. Acest lucru este evident fals. Aici e a doua ciudăţenie. Că nici până acum nu am aflat de ce Comisia a fost informată astfel, chiar de către statul român.
Cel mai important, însă, Comisia nu ne-a spus să modificăm legea, ci ne-a rugat să transmitem un răspuns în termen de două luni pentru a le explica situaţia mai clar. Adică până în luna aprilie. Ce ar fi trebuit să facă statul român, dacă chiar i-ar fi păsat de antreprenori şi de debirocratizare? Să răspundă că directiva se aplică fix pe modelul altor ţări cum este Austria”, a semnalat Claudiu Năsui.
Ministrul a adăugat că, în loc să răspundă Comisiei, Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor a trimis la Parlament un amendament pentru reintroducerea declaraţiei, cu motivul că „ne aflăm în risc de infringement”.
„Amendamentul care a reintrodus declaraţia nu a fost discutat niciun moment în coaliţie. Ci a fost strecurat printre alte 277 de amendamente în ultima secundă la o lege care era deja pe circuit. Este un mod de a face legea pe furiş. Ca să nu credeţi că exagerez, amendamentul prin care a fost reintrodusă această declaraţie este al 256-lea din 277 de amendamente. Înţeleg de la colegii din Parlament că a sosit cu doar câteva ore înainte de a fi votat. De ce? Pentru a se asigura că nu are timp nimeni să citească serios cele 277 de amendamente, printre care şi acesta. Vă daţi seama că cu 277 de amendamente aproape s-a rescris în totalitate textul iniţial al legii”, a precizat Năsui pe reţeaua de socializare, citat de economedia.
Recomandările noastre
