Europarlamentarul Victor Negrescu: Pensiile magistraților pun în pericol banii europeni ai României

România riscă suspendarea temporară a fondurilor europene dacă jalonul privind pensiile magistraţilor nu este respectat, avertizează Victor Negrescu, vicepreşedintele Parlamentului European şi raportor pentru implementarea Mecanismului de Rezilienţă. El a dat asigurări că va lua toate măsurile posibile pentru ca ţara să nu piardă niciun ban și a subliniat că o eventuală decizie de neconstituţionalitate ar putea opri temporar sumele. Negrescu a mai spus că, în cazul unui al doilea refuz al Curţii Constituţionale, ar trebui analizată eficiența coaliţiei de guvernare.

Pensiile magistraților, în prim-plan

„În calitate de raportor al Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Rezilienţă voi face tot ceea ce pot pentru ca România să nu piardă aceşti bani. Evident, totul este condiţionat de capacitatea Guvernului României în a aplica această lege. Decizia Curţii Constituţionale va fi extrem de relevantă şi importantă pentru a vedea dacă pierdem sau nu aceşti bani”, a spus, marţi, la Strasbourg, Victor Negrescu.

Vicepreşedintele PSD al Parlamentului European a avertizat că o eventuală decizie a Curţii Constituţionale de invalidare sau de neconstituţionalitate a legii ar putea duce cel puţin la suspendarea acestor fonduri europene.

„În sensul acesta, evident, cei care au redactat regea trebuie să explice ce au dorit să facă şi să susţină această lege până la capăt. Eu aici, la nivel european, îmi doresc ca România să nu piardă niciun ban alocat pentru ţara noastră”, a adăugat Negrescu.

Tradiții de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Ce nu ai voie să faci pe 23 aprilie

Ce pensie primesc foștii parlamentari, în condițiile în care contribuția lor a fost de aproximativ 700 de lei 

PNRR. Sursa foto: Dreamstime.com

Victor Negrescu, despre o eventuală demisie a premierului

Întrebat dacă premierul ar trebui să demisioneze în cazul în care legea va fi declarată neconstituţională, Victor Negrescu a subliniat că şeful Guvernului şi-a asumat public legea şi că, indiferent de decizia Curţii Constituţionale, este responsabilitatea premierului să clarifice poziţia sa.

„Nu am un răspuns la această întrebare. Premierul României, însă, am remarcat în interviurile sale publice, că îşi asumă pe deplin această lege şi, indiferent care ar fi decizia CCR, este un lucru pe care trebuie să-l explice domnia sa”.

Potrivit acestuia, coaliţia pro-europeană s-a format într-un context dificil şi are responsabilitatea de a asigura o guvernare performantă, care implementează reforme integral.

„Eu cred că această coaliţe pro-europeană s-a format într-un context extrem de dificil şi avem o responsabilitate faţă de români să avem o guvernare performantă, care face reforme ce sunt ulterior 100% implementate. Şi în sensul acesta, reforma pensiilor speciale a reprezentat o prioritate pentru această coaliţie de guvernare”, a arătat acesta.

El a subliniat că reforma pensiilor speciale a fost o prioritate pentru coaliţie şi a avertizat că, în cazul unui al doilea refuz din partea Curţii Constituţionale, va fi necesară o dezbatere privind funcţionarea alianţei şi modul în care liderii au ascultat vocile experţilor şi au respectat Constituţia.

„Dacă eventual vom ajunge la un al doilea refuz din partea CCR, într-adevăr, este un moment în care trebuie să dezbatem dacă această coalitie funcţionează şi dacă cei care şi-au asumat această reformă au ascultat toate vocile exprimate, toate opiniile specialiştilor şi au respectat Constituţia şi litera legii”, a mai spus Negrescu. Decizia Curţii Constituţionale este aşteptată pe 28 decembrie.

Nemulțumiri legate de pensiile magistraților

Pe 2 decembrie, Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind pensiile de serviciu.

Noua formă a legii, adoptată după ce prima versiune fusese respinsă de CCR, stabileşte condiţiile de pensionare şi modul de calcul al pensiilor magistraţilor. Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii.

Legea prevede mai multe modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor:

stabilirea vârstei de pensionare în raport cu vârsta standard din sistemul public, cu minimum 49 de ani până la 31 decembrie 2026; instituirea unei vechimi în muncă de cel puţin 35 de ani;

• creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie;
• introducerea unor etape rezonabile de eşalonare până la atingerea vârstei standard de 65 de ani;
• aplicarea treptată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură.

Proiectul stabileşte cuantumul pensiei la 55% din media indemnizaţiilor brute de încadrare şi a sporurilor pentru care s-au reţinut contribuţii sociale în ultimele 60 de luni de activitate, cu un plafon de 70% din venitul net al ultimei luni înainte de pensionare.

De asemenea, se restrâng posibilităţile de acordare a bonificaţiei de 1% şi de actualizare a pensiei, acestea urmând să se aplice doar persoanelor cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile înainte de intrarea în vigoare a legii, fără a se lua în considerare vechimea acumulată ulterior.