De unde ia Europa bani pentru întărirea fondului de salvare. FMI, un posibil finanţator

De unde ia Europa bani pentru întărirea fondului de salvare. FMI, un posibil finanţator

Fondul Monetar Internaţional (FMI) discută implicarea în noua facilitate de investiţii propusă de Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF). O decizie va fi luată în funcţie de întregul pachet de măsuri care va fi anunţat, astăzi, după summitul de la Bruxelles potrivit uni oficial citat de Reuters.

Liderii europeni se întrunesc în această seară la Bruxelles pentru a discuta despre probleme din zona euro. Analiştii economici şi investitorii aşteaptă anunţarea unui pachet de măsuri menit a stăvi criza datoriilor din zona euro.

Potrivit informaţiilor apărute în presa internaţională, liderii europeni ar putea majora puterea de creditare a Fondului European de Stabilitate Financiară. Opoziţia din Germania a anunţat deja o sumă: 1.000 de miliarde de euro (1.390 miliarde de dolari). Soluţii pentru majorarea EFSF

Conform unor surse citate de AP, zona euro vrea să majoreze fondul de salvare financiară prin oferirea unei asigurări faţă de posibilele pierderi celor care achiziţionează obligaţiuni suverane şi prin atragerea de capital de la investitori privaţi şi fonduri suverane de investiţii.

Guvernele din zona euro speră că întărirea EFSF va permite protejarea unor state, cum ar fi Italia şi Spania, de noua criză a datoriilor.

Liderii zonei euro susţin oferirea unei asigurări faţă de posibilele pierderi celor care achiziţionează obligaţiuni suverane şi atragerea de capital de la investitori privaţi, fonduri suverane de investiţii şi FMI. De asemenea ar putea fi înfiinţat câteva vehicule speciale de investiţii care ar compensa parţial posibilele pierderi în urma achiziţionării de obligaţiuni suverane, într-o încercare de a atrage investitori privaţi, cum ar fi fondurile suverane de investiţii. Noua facilitate de investiţii, aşa numitul SPIV (Special Investment Purpose Investment Vehicle) este menită să creeze lichiditate suplimentară pentru a extinde împrumuturile, pentru recapitalizarea băncilor şi achiziţionarea de obligaţiuni de pe piaţa primară şi secundară dar orice asistenţă pentru statele din zona euro va veni numai cu respectarea unor cerinţe stricte şi monitorizarea adecvată şi proceduri de control.

"FMI reprezintă reprezintă o posibilitate - ar putea fi unul dintre investitori - ar putea găzdui acest fond", a declarat o altă sursă din zona euro. O altă sursă a explicat că FMI este gata să înfiinţeze un cont administrativ pentru EFSF, în care acţionarii FMI şi, posibil, fondurile suverane de investiţii, ar putea investi pentru a ajuta zona euro. O astfel de decizie ar fi probabil mai uşoară şi mai rapidă decât crearea noii facilităţi de investiţii (SPIV) şi va furniza mai multă flexibilitate.

O altă sursă din zona euro susţine că şeful FMI, Christine Lagarde, negociază cu liderii zonei euro această opţiune tehnică de a obţine bani pentru EFSF. Dăianu: FMI nu a fost creat să se ocupe doar de zona euro

Fostul ministru de Finanţe, profesorul de economie Daniel Dăianu, a declarat pentru evz.ro că EFSF ar avea nevoie nu de 1.000 de miliarde de euro ci de circa 2.000 de miliarde de euro pentru a pune capăt crizei datoriilor suverane. Potrivit acestuia, FMI nu a fost creat să se ocupe doar de zona euro, chiar dacă actuala situaţie ameninţă să arunce în aer întreaga economie globală.

"Implicarea FMI la scara reclamată de o potenţare a forţei de intervenţie a facilităţii pentru stabilitate financiară este foarte dificilă, pentru că FMI s-ar transforma într-un partener al zonei euro. FMI nu a fost creat să se ocupe numai de zona euro. Ar fi o situaţie curioasă", a precizat Dăianu.

Ne puteți urmări și pe Google News