Lucrurile ar fi pornit de la faptul că Primăria Timișoarei ar fi îngăduit organizarea unei manifestări dedicate ”Demonilor Krampus”. Dar ce-or fi acești Krampus de ne încăierăm acum și pe seama lor?

Sunt niște personaje alegorice, jumătate diavol, jumătate capră, care îl însoțesc pe Moș Nicolae. Dacă blândul bătrânel umple ghetuțele copiilor cuminți cu dulciuri și jucării, Krampus bagă groaza în cei obraznici. Practic, dacă în tradiția noastră, Moș Nicolae trebuie să se ocupe singur și de copiii ascultători și de cei neastâmpărați, ultimilor împărțindu-le nuiele, în cea central-europeană, Krampus preia sarcina ”educativ-coercitivă”.

Vestea organizării paradei demonilor a stârnit supărarea unei importante comunități religioase din Vestul țării.

Reproduc întreg comunicatul:

”Comunitatea Bisericilor Creştine Baptiste Timişoara îşi exprimă dezacordul față de organizarea unor evenimente cu conotație satanistă în centrul municipiului Timişoara, loc în care şi-au sacrificat viața numeroşi semeni de-ai noştri în urmă cu 30 de ani, spațiu în care zeci de mii de români au îngenunchiat cerând eliberarea de sub dictatura comunistă şi binecuvântarea viitorului națiunii române.

„Organizarea unor astfel de evenimente, străine de ethosul creştin şi de spiritul poporului român, în preajma unor instituții de cultură (Opera Română), de educație (Institutul Politehnic) şi religioase (Catedrala Ortodoxă) reprezintă o sfidare la adresa creştinilor din acest oraş. Considerăm că promovarea unor personaje ca demonul Krampus, prin intermediul unor parade publice, acum în preajma aniversării Revoluției şi a sărbătoririi întrupării lui Hristos, este o batjocură la adresa bisericilor creştine. Solicităm Primăriei Municipiului Timişoara interzicerea aprobării unor manifestări hidoase, cu caracter anti-creştin, mai ales în preajma sfintelor sărbători creştine. Aniversarea Revoluției Române şi celebrarea Naşterii lui Isus Hristos pretind din partea fiecăruia dintre noi mai multă demnitate, sensibilitate şi responsabilitate. Din respect față de Creatorul şi Mântuitorul nostru, pentru cinstirea memoriei eroilor căzuți în timpul Revoluției din 1989 şi înțelegând crezul majorității populației din Banat, protestăm împotriva unor astfel de manifestări şi considerăm invocarea spiritelor demonice ca o puternică sfidare la adresa creştinilor, acum în prag de sfinte sărbători”, a transmis Ionel Tuțac, preşedintele Comunității Bisericilor Creştine Baptiste Timişoara.”

Dacă de aproape de fiecare dată mă simt alături de protestelor creștinilor față de asaltul noului vulgar și al progresului agresiv impus, de data aceasta parcă am nevoie de mai multe informații.

Practic, manifestarea ar trebui să fie o celebrare a unei tradiții de aiurea ( ea provine din zone cuprinse în  Austria, Bavaria, Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Italia de Nordd, inclusiv Tirolul de Sud şi provincia Trento, Slovacia şi Slovenia) pe care noi ar trebui să o privim ca pe o curiozitate, ca pe un spectacol, fără a ne simți amenințate propriile obiceiuri.

Krampus vine din vechimea pre-creștină, numele îi derivă din cuvântul ”gheară”, iar primul astfel de demon a fost copilul zeiței tenebrelor, Hel.

Totuși, trebuie să recunoaștem că legarea lui de Moș Nicolae/ Saint Nicholas înseamnă și o ”creștinare” a mitului străvechi. La această oră nu putem numi Krampus un element satanist, el aparținând tradiției creștine din țările enumerate mai sus.

Atunci de ce să ne luptăm cu el, dacă este doar un ne-comercial Halloween sau Saint Valentine? Ce ne supără, dacă putem compara manifestarea cu organizarea unui Plugușor, cu tot alaiul său de măști tradițional românești, în Viena sau oriunde altundeva în Europa?

Poate că oamenii care au redactat scrisoarea de protest au înțeles că de mult timp importarea unei tradiții nu mai înseamnă doar un spectacol oferit publicului din țara gazdă, că totul are un preț.

Anul acesta, mai mult ca oricând, au existat în toată Europa reacții legate de acest obicei. Plecând din Austria și Italia, ”demonii Krampus” au devenit o manifestare de masă. Pe 5 decembrie, seara, cam când părinții creștini așteaptă să le adoarmă copiii pentru a le pune mici surprize în încălțări, grupuri mari de tineri se costumează în demoni și cutreieră străzile, căutând persoane în care să bage groaza. S-au raportat anul acesta incidente foarte violente, cu oameni spitalizați și cu intervenții ale polițiștilor și pompierilor. Totul, însă, nu pe fondul respectării vreunei tradiții, ci pe al consumului excesiv de alcool.

Dacă bețivii sunt ținuți departe de măștile încornorate nu ar trebui să se întâmple nimic. Evident, dacă…

PS – Mai e un element, de care trebuie ținut cont. Creștinul s-a obișnuit ca importul și exportul de tradiții să ducă tocmai la topirea lor, la deprecierea lor prin amestec. Am ajuns acum la celebrarea Crăciunului fără a mai permite utilizarea simbolurilor creștine, ”dezbrăcând” sărbătoarea de semnificația religioasă și împodobind-o cu alta, a bunătății, a întrajutorării, indiferent de credința fiecăruia. Crăciunul a devenit o ”sărbătoare a tuturor”, pierzându-și înțelesul primar.

Târgurile ”de Crăciun” au devenit târguri ”de sfârșit de an”, comercialul a pus stăpânire definitiv pe tot ce însemna cândva ”Bucuria Nașterii Fiului Domnului”.

Și cum ”banul e ochiul dracului”, putem folosi anagrama care descrie cel mai bine starea creștinismului de astăzi ”de la SANTA la SATAN e doar un joc de litere și de cifre”.

Te-ar putea interesa și: