Taxe sursa foto. EVZ
Din cuprinsul articolului
De la începutul anului 2026, România aplică o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet extracomunitar cu valoare declarată sub 150 de euro, ceea ce afectează în mod direct comenzile realizate de consumatori de pe platformele de comerț online din afara Uniunii Europene, cum sunt Shein, Temu sau AliExpress.
Măsura a fost publicată în legislația fiscală și este parte dintr-un pachet mai larg de reglementări vizând comerțul electronic și importurile mici, intrând în vigoare pe 1 ianuarie 2026.
Noul impozit a stârnit confuzie și dezbateri intense în mediul online și offline, în principal datorită modului în care a fost comunicată și a percepției consumatorilor că ar fi un cost suplimentar direct impus asupra lor. În realitate, reglementările stabilesc clar cine va avea obligația de plată și modul în care taxa va fi colectată și virată statului.
Noua taxă de 25 de lei se aplică coletelor de valoare mică, provenite din afara Uniunii Europene, și face parte dintr-o modernizare a Uniunii Vamale
Până la finele anului 2025, coletele care conțineau bunuri cu o valoare declarată sub 150 de euro, indiferent de originea acestora, beneficiau de scutiri vamale în Uniunea Europeană. Această regulă a permis, de exemplu, persoanelor din România să comande frecvent haine, accesorii, gadgeturi sau produse ieftine din China fără taxe suplimentare la intrarea în țară.
Începând cu 1 ianuarie 2026, această facilitate este schimbată: pentru fiecare colet extracomunitar care intră pe teritoriul României și are o valoare sub pragul de 150 de euro, se percepe o taxă fixă de 25 de lei. Măsura nu se aplică coletele nelivrate și nu se restituie în cazul retururilor. Aceasta a fost adoptată în contextul unor mișcări similare la nivel european, într-un efort de modernizare a regulilor vamale privind importurile de valoare redusă.
Colet Temu. Sursa foto Captură video
Această politică vine ca urmare a criticilor tot mai frecvente la adresa competitivității comerțului electronic din UE. Volumele de colete mici din afara blocului comunitar au explodat în ultimii ani, ceea ce a pus presiune asupra comercianților locali și a creat tensiuni în cadrul pieței interne.
Uniunea Europeană lucrează la un sistem mai larg de taxație care, din iulie 2026, ar putea introduce o taxă de aproximativ 3 euro per colet la nivelul blocului comunitar, ca parte a unei reforme temporare până în 2028, conform acordurilor convenite recent de miniștrii de finanțe ai UE.
Cine va plăti efectiv taxa de 25 de lei: obligația nu revine consumatorilor
Una dintre cele mai mari surse de confuzie a fost aceea că noile reguli ar fi impus consumatorilor finali să plătească această taxă la primirea coletelor. Această interpretare este însă inexactă. Conform legislației fiscale actualizate (Legea 239/2025), obligația de plată revine expeditorului sau platformei de vânzare dacă aceasta este situată în afara Uniunii Europene.
Practic, platformele precum Shein, Temu sau AliExpress, dacă nu au reprezentanțe sau depozite locale în UE, sunt cele responsabile de plata acestei taxe. În practică, companiile de curierat sau Poșta Română vor colecta taxa de la expeditor sau partenerii logistici și o vor declara lunar către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), urmând ca sumele să fie virate la bugetul de stat.
Poșta Română și transportatorii privați (ex. FAN Courier, Cargus, Sameday, DHL, DPD) sunt integrați în mecanismul de colectare. Aceștia vor identifica coletele eligibile în baza declarațiilor expeditorilor și vor fi responsabili de încasarea și raportarea taxei, deși detaliile privind procedura efectivă de colectare și modul în care va funcționa în practică sunt încă neclare pentru unele companii.
Poșta Română. Sursă foto: Captură video
Taxa de 25 de lei, scopul ei și contextul mai amplu al comerțului electronic
Guvernul și legiuitorii români au justificat această taxă ca un răspuns la concurența considerată neloială pe care platformele internaționale o creează pentru comercianții locali. Multe întreprinderi românești s-au plâns că produsele din China sau alte regiuni extracomunitare, adesea livrate fără costuri suplimentare de transport sau taxe vamale, erau dificil de contrastat prin prețurile lor reduse.
Unii antreprenori mici au susținut în discuții publice că introducerea acestei taxe ar putea, teoretic, să reducă presiunea competitivă asupra lor, deși opiniile rămân împărțite cu privire la eficiența și impactul real al măsurii.
Mai mult, taxa este privită ca parte dintr-un set de reglementări care urmăresc nu doar echilibrul economic, ci și combaterea fraudei vamale, a subevaluării artificiale a coletelor, precum și reducerea riscurilor asociate siguranței produselor importate de la vânzători extracomunitari.
