Și anul acesta, Black Friday a împărțit lumea în două: unii, cuprinși de febra de a cumpăra tot, alții, atacând cu violență această operațiune de marketing.
Un conmentariu de Olivier Babeau pentru Le Figaro.
Hainele cele noi ale anti-consumerismului sunt verzi. Însă această ciocnire pleacă de la o eroare de interpretare economică. Black Friday nu este, la origine, decât un tertip comercial pentru a evita concentrarea vânzărilor în cele câteva zile de Crăciun. Ea face parte și din acele evenimente festive după care comercianții – fie că e vorba de platforme online, fie de magazine fizice – se dau în vânt pentru a face vânzarea mai atrăgătoare și a-și epuiza stocurile.
Excesele acestei zile corespund cumpărăturilor care ar fi putut fi făcute în alte momente. Pentru multe gospodării mai sărace, Black Friday reprezintă, în mod obiectiv, și momentul oportun pentru a cumpăra ieftin.
Criticii Black Friday sunt și promotorii unor non-sensuri ecologice. De ce trebuie să considerăm că o mașină care efectuează un tur rațional gândit pentru a livra coletele cu costuri cât mai mici este mai nocivă din punct de vedere al emisiilor de carbon decât puhoaiele de vehicule care se deplasează la magazine?
Când este rațională și întemeiată pe fapte, ecologia este cimitirul ideilor preconcepute. Astfel, se știe că o mașină electrică poate polua și ea dacă electricitatea este produsă cu ajutorul carbonului; se știe că trebuie să circule 100.000 de kilometri pentru ca bilanțul său de carbon să fie mai bun decât al unei mașini cu motorizare termică; că o trotinetă electrică închiriată are aceeași amprentă de carbon ca o mașină care transportă 3 pasageri.
Se mai știe și că metalele rare, indispensabile fabricării bateriilor sunt extrase în condiții mizerabile; că energiile refolosibile intermitente – eoliană și solară – îi vor costa pe germani 500 de miliarde de euro, fără ca țara să-și reducă emisiile de carbon.
Se mai știe că un pahar de plastic care este reciclat este preferabil unui pahar de carton al cărui interior este acoperit cu o peliculă care să confere etanșeitate, dar care nu este reciclabilă.
În spatele criticilor ecologiste se ascunde o ură față de piață, atât de răspândită în Franța. Dacă interzicem Vinerea Neagră, ar trebui interzise atunci și Ziua Femeii sau Sfântul Valentin, pretexte pentru un desfrâu al florilor care se ofilesc, așa cum cânta Jacques Brel?
La urma urmelor, la denigratorii Black Friday nu este vorba de bilanțul de carbon, ci un prilej de a-și exprima încă o dată ura față de indivizii care aleg să trăiască așa cum vor, fără intervenția unui planificator.
Când un liberal nu iubește magazinele, se mulțumește să nu meargă la ele. Anti-liberalul crede că este drept și frumos să-i împiedice și pe alții să meargă…
Recomandările noastre
